Nishibo, locul despre care îți povestesc astăzi, va deveni cel mai bun ramen bar din București și, în curând, va trebui să stai la coadă ca să prinzi loc la masă. Sau poți să mă crezi pe mine pe cuvânt și să te duci chiar acum, dacă, bineînțeles, ești fan ramen.
Căci există două feluri de oameni pe lumea asta: cei care (își) deschid restaurant de dragul de a deschide, și cei ca oamenii de la Nishibo, care duc pasiunea pentru un preparat până în pânzele albe, ridicându-l la rang de artă. Și nu exagerez cu nimic când spun asta.
Cum am dat de Nishibo: acum vreo lună de zile, văd un șantier în plină desfășurare pe Strada Mendeleev, bag capu’ pe ușă și observ 2 băieți și o fată muncind de zor, printre saci de moloz și altele.
– Ce faceți aicea? întreb eu rapid, căci mă grăbeam s-ajung la Zmoke.
– Ramen Bar! răspunde fata, cu o oarecare mândrie în glas.
Lucru care s-a și întâmplat, la începutul lunii noiembrie, fără mare tam-tam. Se numește Nishibo, pe strada Mendeleev nr. 8.
Salutare și bine ai venit la Mănânc pentru tine! Mă numesc Dragoș și colind Bucureștiul în căutarea gusturilor locale. Mecanismul meu e simplu: trec pragul localurilor, plătesc, pozez, trag oamenii de limbă, apoi scriu aici cu bune, cu rele, despre experiența pe care am trăit-o.
Meniu Nishibo, scurt și obiect
Interior – Exterior Nishibo
Au plecat la Tokyo să se specializeze în ramen, să-nvețe de la maeștri
Și cum vecinii tăi știu mai multe decât tine, aflu de la Zmoke că Nishibo aparține celor de la Hushimo (care deja fac minuni pe thai) și că au fost la specializare în Japonia.
Băieții și-au pus în cap să facă cel mai bun ramen din România, așa că au cumpărat bilete de avion spre Tokyo unde au zăbovit câteva luni printre maeștrii ramenului. Bă, și se vede c-au fost atenți la clasă. Toate s-au concretizat în Nishibo, de pe Mendeleev, care respiră Tokyo prin toți porii, de la exterior la interior, fie zi, fie noapte.
Mobilierul din lemn masiv cu mese lungi care invită la socializare, scaune de stejar masiv cântărind două tone și încă două mese din metal (inox alimentar, cred) se îmbină perfect într-un spațiu cât două garsoniere. Fun fact: după rașchetarea a două straturi de tencuială, a răsărit o reclamă Coca-Cola pictată manual la începutul anilor ’90, dar nu e exclus să fie și mai veche, iar starea de conservare este excelentă. O poți vedea în dreptul cuierului. Să mai spună cineva că Bucureștiul nu e magic!
Revenind, bucătăria e deschisă, la vedere, iar undeva în dreapta dai cu ochii de un aparat special de făcut noodles. Scrie în japoneză pe el așa că am dat un google.
Tre’ să fii nebun după ramen să imporți făină din Japonia și un aparat special de făcut noodles de „doar” 30.000 de euro
Puțini știu că pentru ramen shoyu sau ramen miso se folosesc diferite tipuri de tăiței. Dincolo de ingrediente precum supa (de obicei pe bază de carne sau pește), legume, ouă fierte, și diverse toppinguri, tăițeii rămân un element esențial în ramen.
Ei oferă consistența și textura caracteristică acestui preparat divin.
Deci, dacă vrei calitate, trebuie să ai niște tăiței meseriași. Ori, aparatul ăsta permite crearea unor nudălși proaspeți, cu o textură perfectă pentru fiecare tip de ramen. Cu el controlezi grosimea, nivelul de hidratare și elasticitatea tăițeilor. Și asta nu e tot: importă inclusiv un tip special de făină, tocmai din Japonia. Mai zi ceva.
Judecata de Acum
Am mâncat pentru tine la Nishibo
Tokayaki | 35 lei
Ingrediente: water, flour, egg, octopus, green onion, mayo, bonito flakes.
Atenție, mișcă! Spectacolul începe cu bonito flakes, niște fulgi de pește uscat și afumat, sunt un spectacol în sine, dansând ușor datorită căldurii și adăugând o aromă umami intensă și distinctivă.
O delicatesă japoneză captivantă vizual, dar și prin echilibrul său complex de arome și texturi.
Aceste mici sfere aurii, crocante la exterior și moi în interior, sunt create dintr-un aluat simplu din făină, apă și ou, completat de o notă subtilă de ceapă verde, iar în miezul biluțelor dai de surpriza preparatului – caracatița – delicat gătită, cu o textură ușor fermă și un gust intens de….caracatiță.
Aromele sunt echilibrate de o picătură de maioneză cremoasă. Genul de preparat care te transpune în străzile aglomerate din Osaka, locul de origine al acestui preparat.
La prima vedere, o salată obișnuită. Osaka Salad îmbină prospețimea crocantă a salatei iceberg cu arome intense de inspirație japoneză. Wakame, o algă marină delicată, aduce o notă subtilă de umami, iar dressingul de ponzu, combinat cu ulei de susan, adaugă un gust intens, ușor acrișor și plin de profunzime. Semințele de susan completează perfect salata, de unde rezultă textura crocantă și finalul aromat. Simplu, dar echilibrat și plin de gust.
Nu există cuvinte care să descrie pe deplin gustul fabulos al acestui preparat, drept pentru care vei sfârși sorbindu-l până la ultima picătură, așa cum am pățit eu.
Aromă puternică de supă miso și carne de porc cu NOTE de jumări (nu credeam să scriu asta vreodată) în care vei găsi felii de porc suculent, oul cremos cu mijloc moale și tăițeii făcuți în casă, care aduc consistența perfectă și savoarea autentică. Germenii de fasole și varza nappa adaugă o textură ușor crocantă și proaspătă.
Porumbul dulce și ceapa verde completează spectrul de arome, iar sosul de soia și usturoiul intensifică bogăția gustului. Atenție totuși la usturoi prăjit. Aroma sa intensă s-ar putea să nu fie tocmai pe gustul tuturor, deși sensul lui acolo e foarte bine definit.
Este un ramen complet, în care fiecare lingură e literalmente o desfătare pentru simțuri. Și dacă ești fan ajitama (sau mayak) adică al oului „drog” marinat în soia și zahăr, aici e de tine. Oul din ramen este fiert la o temperatură controlată, decojit de un aparat special, adus tot din Japonia, apoi marinat până dă dependență, dar menirea lui aici e doar să desăvârșească tabloul.
Dar pentru mine, acest ramen nu poate exista fără cireașa de pe tort: uleiul picant. Transformă totul într-o desfătare roșiatică din care nu te mai poți opri. E minunat! Trei de DA.
Matcha Floating Islands | 30 lei
Ingredient: milk, egg, sugar, matcha
E experiență în sine și un desert unic în România! Undeva la granița dintre desertul copilăriei și un desert franțuzesc sofisticat. Un preparat simplu și delicios perfect pentru cei care iubesc contrastul dintre dulce și ușor amar, plus intensitatea oferită de pudra de matcha.
O experiență multisenzorială în care vedeta este textura „insulelor” de albuș de ou care plutesc într-o mare de lapte dulce, aromatizat. Doi de DA.
Am participat și la consumul unui Tan Tan Ramen, adică vegetarian
Nu l-am degustat, dar arată cel puțin spectaculos.
Toaleta care nu e toaletă, e un mini club rupt din Tokyo
Nu uita să vizitezi toaleta. E doar o chestiune de timp până cineva va turna un videoclip aici. Tokyo, baby!
Total Nishibo: 150, fără Coca-Cola (15 lei)
O să mai mănânc pentru tine aici: R: 100000% DA.
Să ne fie de bine! Am mâncat și azi pentru tine.
Poftim și alte locuri pe unde am mai mâncat pentru tine:
Când credeai că le-ai văzut și gustat pe toate în București, hop, apare La Botegga dei Sapori, un restăurănțel micuț, deschis de vreo 6 ani, într-o casă boierească din anii ‘20, de
Misiunea mea de mâncău oficial devine din ce în ce mai ușoară, mai ales când dau de locuri precum ITA Place, care nu e nimic altceva decât un business mic cu sandwichuri italienești ținut
Și la Greko imediat, dar mai întâi să mă răcoresc un pic, că ne pedepsește Dumnezeu zilele astea cu temperaturi record cum n-am mai întâlnit în luna iunie. Are și motive să o facă: pe