Mici ca la Mircea Măcelaru’ găsești doar lângă București, la Restaurantul din Câmp, în Buftea
Cum am aflat despre Restaurantul din Câmp: Suntem la birou și e ziua lui Nea Vasile de la “Tehnic”. Omu’ e trecut prin viață, fire taciturnă, vorbește doar întrebat și pare mereu că te judecă, dar de fapt se uită prin tine. Le are pe ale lui. Împlinește șaizeci și ceva de ani și zice, cică, să trecem pe la bucătărie, pe la ora unu juma’, că vine cu niște “bomboane”. Am pus botu’ cu toții, am așteptat și iar așteptat. Ni s-au lungit urechile de foame și abia așteptam să apară, să-l pupăm și să mergem la prânz. Când, deodată, ușa bucătăriei se deschide larg și ne izbește pe toți un damf grozav de mici fierbinți. Nea Vasile cu 3 tăvi pline de mici! Fericire la carton! “- Au sosit bomboanele!”
Ne năpustim ca niște vulturi pleșuvi asupra micilor, unii îi înghit ca pelicanii, alții îi mestecă încet, să le simtă aroma. Vită și porc, vită și oaie, niște muștar din ăla de duzină puțin dulceag, pâine albă și lume care vorbește cu gura plină. E dezmăț total! Uneori, lucrurile simple îți fac inima să dârdâie de fericire!
– Belea micii, Nea Vasile! De unde i-ai cumpărat?, întreb io.
– De la Mircea Măcelaru’, din Buftea!
Arunc un „- Aha!” și dau din cap ca și cum aș ști cine Doamne Iartă-mă-i Mircea Măcelaru’.
De la episodul de mai sus a trecut aproape 1 an, dar am ținut minte Mircea Măcelaru’, l-am căutat și dibuit sub numele Restaurantul din Câmp, iar acum îți spun și ție, pe scurt despre el. Salutare și bun venit la “Mănânc pentru tine!”. E okay, nu te descălța, că n-am avut timp să fac curat. Eu sunt Dragoș și străbat Bucureștiul în lung și-n lat în căutarea experiențelor culinare întru împărtășirea lor așa cum se petrec în realitate, fără briz-brizuri sau parandărături prealabile.
Sursa foto: B365.ro
Găsești tot ce vrea mușchiul tău la Restaurantul din Câmp, cu prețuri normale
Mircea Măcelaru’ e brandul sub care funcționează, undeva în câmp, pe strada Fulger 72, lângă trecerea peste calea ferată din Buftea, o fabrică de mezeluri, un magazin de desfacere și un restaurant, denumit, evident, Restaurantul din Câmp. În București, mai există 3 carmangerii Mircea Măcelaru: una la Obor, în Crângași, în Otopeni, pe Bd 1 Mai și încă una pe Almaș. Dar mici gătiți a la Mircea găsești doar la Restaurantul din Câmp, în Buftea. Cu fabrica în spatele restaurantului, când vine vorba de carne, nu prea ai cum să dai greș. Meniul restaurantului e stufos și cuprinde cam tot ce vrea mușchiul tău plus niște specialități egiptene de la Chef Raj. De la Berbecuț întreg la Proțap, la mici, cotlete, organe, creier, măduvă, cefe, specialități, cârnățăraie, jumări, orice. Prețurile sunt medii și porțiile foarte mari.
Jumări de porc. Le găsești la carmangeria lipită de Restaurantul din Câmp. Dacă ai noroc, le poți prinde fierbinți, proaspăt scoase din fabrică.Sursa foto: B365.roCârnățăraie din galantarul Mircea Măcelaru
Interior – Exterior Restaurantul din Câmp
Un restaurant imens, cu o zonă pentru fumători mare cât un stadion de futsall. E atât de mare încât nu simți fumul de țigară, chiar dacă ești nefumător. Există loc și la interior, drăguț, cât de cât, pentru nefumători și familiști. Nu excelează la capitolul design interior sau simț estetic și nici nu cred că-și doresc asta. În schimb, e foarte curat. În calitate de consumator și părinte, asta contează foarte mult. În sezonul cald, funcționează inclusiv un loc de joacă. Singurul dezavantaj aici e că trebuie să-ți miști trupul până în Buftea.
Misiunea mea a fost să gust din nou micii lui Mircea și să explorez puțin mai mult meniul, inclusiv la capitolul ciorbe. Astfel, s-a lăsat, din nou, cu un potol ca la carte. Din unele doar am gustat, pe altele le-am devorat. Să începem cu vedetele:
Mici porc – vită | 6 lei bucata
Când vine vorba de mici, carne și cârnați, toți românii se pricep. Neam de carnivori cârnățari. Noi, polonezii și cu nemții. În calitate de vinitură de București, e limpede că nu sunt în măsură să spun unde sunt cei mai buni mici, pentru că, așa cum zicea și Muntele, există doar “cei mai buni mici pentru tine!”, care te gâdilă pe tine mai mult decât pe alții. Pentru mine, micii din Obor nu sunt cei mai buni, sunt niște mici acceptabili și atât. Nu sunt nici măcar în top 3. Pe de altă parte, micii de la Mircea Măcelaru trebuie încercați și fiecare să-și dea cu părerea, pentru că ce vei primi sunt niște mititei fripți la perfecție, proaspeți, sărați la fix, cu muștar clasic și pâine albă păcătoasă. E musai să te murdărești pe bot și pe mâini, să respecți tradiția. Și dacă-ți cade din gură, nu-i bai, că nu se uită nimeni în gura ta. Trei de DA de la mine, pentru prospețime și gust.
Aici, taberele sunt dezbinate. Cică ăștia ar fi micii adevărați, originali! Mă rog: gust intens de oaie, pentru amatori de mici mai cărnoși, un pic mai lunguiești decât primii, cu o textură mai elastică, dată fiind natura mixului de carne. Un lucru e cert: micii ăștia „cer” o bere de duzină, care să te facă să deschizi geamul mașinii din 5 în 5 minute, ca să aerisești. Doi de DA din partea mea. Preferații rămân porc – vită, așa cum am stabilit.
Dacă ți-e poftă de ciorbă de burtă, ai grijă la ce te înhami. Cel mai bine o împarți cu cineva, altfel e singurul fel pe care-l vei mânca. E, totuși, jumătate de litru. Cantitatea, însă, nu neglijează calitate. E o ciorbă de burtă corectă, delicioasă, dar care mai cere niște mujdei și smântână, așa că va trebui să plusezi cu încă 10 lei. Da, dar știi cum e mujdeiul? E ăla clasic, de-l găseai pe vremuri la Hanu Ancuței. Aromat, puternic și vârtos de stă lingura țapănă!
Sursa foto: B365.roSursa foto: B365.ro
Pastramă la tigaie cu mămăligă și murături de casă | 52 lei
Bucățele mici și apetisante de pastramă trasă la tigaie, tăiate „bite size”, fără pic de zgârci (poate am fost norocos). Asemenea dlui Daea, și mie-mi place oaia, dar nu în mici. O prefer așa pastramă, gătită, cu o mămăliguță tare, ca la Moldova. La București se poartă mămăliga moale, dar când e făcută de altu și pusă direct pe masă parcă nici nu mai contează. Murăturile nu m-au dat pe spate.
Sursa foto: B365.ro
Măduvioare crispy | 52 lei
Aici lucrurile stau puțin diferit. E un preparat pe care nu l-am mai întânit în altă parte. Sunt măduvioare de vită în crustă de mălai. Gustul e neutru, balanța înclinând spre aroma de mălai. Porția este imensă și merită încercată măcar de curiozitate. Poate fanii măduvei vor avea alt punct de vedere, pe care m-aș bucura să-l citesc/aud într-un comentariu sau față în față.
Sursa foto: B365.roSursa foto: B365.ro
Ce-am mai gustat și pozat de pe la alții, la fel de bun
Cotlete de berbecuț
Sursa foto: B365.ro
Măduvă de vită
Total Restaurantul din Câmp: 170 de lei. Cei 170 de lei pot ghiftui 3 inși, fără doar și poate.
O să mai mănânc pentru tine aici? R: 100% Da.
Sursa foto: B365.roSursa foto: B365.ro
Poftim și alte locuri pe unde am mai mâncat pentru tine: