Massimo, un bucătar italian din Siracuza face magie cu pește din Kavala, într-un restaurant cât o sufragerie, pe lângă Palatul Bragadiru. La Paranza

susținut de
de:
11 apr. 2025
5622 afișări
Massimo, un bucătar italian din Siracuza face magie cu pește din Kavala, într-un restaurant cât o sufragerie, pe lângă Palatul Bragadiru. La Paranza
Massimo, un bucătar italian din Siracuza face magie cu pește din Kavala, într-un restaurant cât o sufragerie, pe lângă Palatul Bragadiru. La Paranza

De curând, mi-am stăvilit pofta de pește și fructe de mare în bodega asta pescărească numită La Paranza, deschisă de vreun an de zile pe Calea Rahovei, la parterul Palatului Bragadiru.

Are o poveste interesantă, care, în mare parte, se învârte în jurul bucătarului, Massimo, un sicilian get beget, originar din Siracuza, Sicilia. Massimo a fost bucătar pe pescadoare și vase de pescuit. L-am descoperit online și m-a atras următoarea afirmație: “ne aprovizionăm săptămânal cu pește proaspăt de la piața de pește din Kavala”.

M-am gândit așa: pește proaspăt, bucătar din Sicilia, n-are ce să meargă rău. Cu această ocazie, am luat-o pe doamna de o aripă și am dat buzna la băieții ăștia într-o duminică. Nu știu ingredientele unei căsnicii perfecte. Ce știu e că nevastă-mea e cel mai bun partener de bârfă pe care îl am și nimic nu ne scapă: râul, ramul, bârfă să fie. E prietenul meu cel mai bun și vegetarianul în care am cea mai mare încredere. În fine.

Și, cum am trecut pragul, nu mică mi-a fost mirarea să descopăr nu unul, ci trei restaurante. Îți explic imediat. 

Salutare și bun venit la “Mănânc pentru tine”! Eu sunt Dragoș și în fiecare săptămână îmi fac timp să vizitez cârciumile cu mâncare din București. La final, scriu fără filtru despre ele, adică despre experiența reală și personală.

Interior – Exterior La Paranza
Threesome antreprenorial: pește, porc și pizza în același loc

Deși e deschis de 1 an de zile, acest restăurănțel intitulat La Paranza s-a bazat mereu pe Massimo, bucătarul. Din motive știute doar de el, la un moment dat, Massimo a absentat câteva luni, dar, de curând s-a reîntors la cârma bucătăriei. De data asta, se pare că e hotărât să rămână și de data asta sper să rămână, pentru că avem cu toții de câștigat.

În Sicilia, La Paranza este numele unei bărci mici pe care pescarii locali o folosesc în pescuitul pe mare. Cu doar 6 mese, restaurantul își desfășoară activitatea în una dintre cele 3 camere ale unui spațiu tip vagon în care funcționează 3 restaurante: La Paranza (cu specific pescăresc), Costelăria (coaste de porc și cartofi prăjiți), respectiv Pizzeria Maniace (pizza napoletană). 

Meniul La Paranza diferă de la o săptămână la alta, în funcție de peștele disponibil în Kavala. Am observat câteva constante: pastele cu fructe de mare, frittura di paranza și antreurile. Evident, nu lipsesc pastele. Prețurile sunt la limita superioară a ceea ce numesc eu “prețuri medii”, dar super decente pentru calitatea oferită. Musai cu rezervare. Scanează și vezi meniul.

Am mâncat pentru tine La Paranza

Frittura di Paranza | 79 lei

Nu știu de ce am făcut calculul în euro. Pentru 16 euro, platoul ăsta de o persoană e chiar generos. Fructe de mare din belșug, totul proaspăt, 4-5 bucăți de merluciu mititel, niște creveți și alte orătănii de mare tăvălite puțin prin făină și prăjite perfect, scurt, în baie de ulei. Vine la pachet cu lămâie de stors pe ce vrei tu. Știu că se poartă, dar mie nu-mi place să storc lămâie pe pește. Mi se pare că-i ia din gustul de mare. Interesant și nou pentru mine e sosul: e prima oară când văd un sos de muștar cu miere asociat cu un platou de pește și fructe de mare. Am întins în el și e drept că nu mi-a luat-o mintea razna, dar între o maioneză banală și sosul de muștar cu miere, aleg muștarul la orice oră. Incă o bilă albă am dat pentru echilibru: totul sărat cât trebuie, nici un gram în plus sau în minus. Trei de DA de la mine. Deci, ce zici? E mult 16 euro? Eu m-aș întoarce oricând pentru încă o porție.

Linguine alla nerano cu biban de mare | 65 lei

Paste alla nerano. O rețetă senzațională, o nestemată marca cucina povera originară din sudul Italiei, de pe Coasta Amalfitana. Poartă numele satului în care s-a născut rețeta, care zice așa: linguine sau pasta fresca, zucchini, parmezan sau pecorino, usturoi, oleacă de ulei de măsline, busuioc proaspăt și neapărat Provolone, de preferat Provolone del Monaco.

Greu de explicat în cuvinte cât de delicioase sunt. M-am bucurat să le văd în meniul La Paranza, însă prezența bibanului m-a intrigat. Să fie oare Massimo pe lângă subiect? m-am întrebat. Mă rog, am comandat și m-am ridicat în picioare să văd cum le face. Massimo, băiat ager, mă ia la ochi și pornește discuția. Vorbește româneasca aia fără diacritice.

– Ești bucătar? zice el de colo și mă fixează cu ochii lui bulbucați.

– Nu, vai. Dar mai fac acasă alla nerano și mă gândeam….

– Eeee, si, asta nu nerano originală (gesticulează frenetic). Un pic reinterpretată, e? Nerano originala are solo zuchini, provolone neaparat, parmezan, busuioc, usturoi e basta. Aici fac un pic diferit, ca e cu pește, dar o să-ți placă. Crede-ma. Dar asta nu e original nerano, ok?

A avut dreptate. Mi-a plăcut la nebunie rezultatul final. Bibanul aduce doar o aromă fină de pește, fără să acopere gustul fin de oferit de zucchini și celelalte ingrediente. Dacă ești fan paste, e musai să încerci. Îmi pun grumazu rămășag pentru acest preparat reinterpretat. E fin, e dulce, e aromat, linguinele fierte al dente, totul ca la carte. Cartea lui Massimo. Trei de DA.

Tagliata de ton cu susan | 89 lei

În meniu, friptura de ton în crustă de susan părea să vină cu un soi de sos roșu foarte atrăgător, care, din păcate, nu s-a regăsit și în farfurie. Altfel, o friptură delicioasă de ton în crustă de susan, gătit “giusto”, cu o mică sălată de crudități pe post de garnitură. Tonul nu e un pește care să te dea pe spate și asta se confirmă. Gustos, dar parcă nu l-aș repeta.

Tiramisu | 32 lei

Îți zic drept: mă așteptam să fie undeva în top 3 tiramisu din București, dar nu prinde nici top 10. Tiramisu La Paranza e disproporționat: stratul de cremă este prea mare, ceea ce-l face puțin cam greu de mâncat, iar aroma de cafea ar putea fi mai intensă. Sper ca restaurantele bucureștene, toate restaurantele, să înțeleagă importanța cafelei în acest preparat: e important să ai o cafea bună, un espresso extras bine poate chiar din cafea de specialitate.

Nu vă fie teamă, fraților, nu faceți rabat de la calitate. Avem poate cele mai bune cafenele din Estul Europei cu cafea excelentă la prețuri super accesibile. Un tiramisu cu ingrediente de calitate superioară (nu zic să faceți pișcoturile de la zero) îți poate aduce sute de clienți. Apropo, știați că pe străzile Romei există magazine care vând exclusiv tiramisu? E doar o chestiune de timp până când cineva va deschide în București un loc doar cu tiramisu.

Să-mi ziceți mie cuțu dacă n-o fi așa. Am apreciat totuși că e un tiramisu închegat, fără alcool în el, așa cum cere rețeta și, de asemenea, nu foarte dulce. Un singur DA pentru tiramisu.

Total La Paranza: 265 de lei. Un cost rezonabil pentru două persoane. Deci, dacă vrei să schimbi aerul și să încerci un restaurant de pește nou, într-o zi, cu prietena sau soția sau cu partenerul tău, atunci dă-i o șansă acestui loc micuț. 

O să mai mănânc pentru tine aici? Da.

Să ne fie de bine. Am mâncat și azi pentru tine.

Poftim și alte locuri pe unde am mai mâncat pentru tine:

Tags:
Dragoș Mihăilă
Cookies