La Salumeria cu focaccia și delicii italienești în pitoreasca piațetă de care aveam nevoie în București

Astăzi, în materie de bunătăți, vorbesc despre La Salumeria, care, Doamne iartă-mă, nu e vreun loc nou, ba din contră. Pentru unii, un sandwich italienesc înfulecat în grabă de (la) La Salumeria e ceva obișnuit, în timp ce alții preferă să stea aici cu orele la taclale, cu o sticlă de bule și un sandwich delicios, departe, și totuși atât de aproape, de agitația și vacarmul specifice bulevardului Calea Victoriei.

Un mic spoiler: e primul loc în care am mers să mănânc și mi s-a sugerat să fiu mai cumpătat. S-o fi uitat omu’ la burta mea.

Așadar, din colecția mea de locante cu panini nu putea lipsi La Salumeria, unul dintre primele locuri de gen din București, așa c-am fost să-i vizitez la ceas de seară și am înțeles de ce este necesară o rezervare în weekend sau seara. Dincolo de gust, e vorba despre decor: din Calea Victoriei (la nr.101), faci dreapta pe acest gang întunecat și dai într-o piațetă fermecătoare, cu o fântână arteziană în centru, acum secată de apă.

E un microunivers în care și-au găsit rostul niște businessuri mici, precum The Hive, o galerie de artă (Codrin Mircea) și La Salumeria. A nu se confunda cu La Salumeria Cucina: aia-i altă mâncare de pește. Pe lângă panini cu focaccia, La Salumeria adăpostește și o selecție largă de produse de băcănie importate din “Cizmă”: vin, paste, brânzeturi, cărnet și altele. Clasic. Poți lua loc la terasa micuță de 4-5 mese, în jurul fântânii sau la interior, în caz de vreme urâtă.

Judecata de Acum

Am mâncat pentru tine la La Salumeria

Le-am aranjat în ordinea câștigătoare stabilită de papilele mele gustative trecute prin ciur și dârmon, apoi blagoslovite cu ani și ani de panini, prosciutto, mortadella și pizza bianca în orașul adoptiv al mamei mele: Civitavecchia.

Din capul locului trebuie să-ți spun că toate sandwichurile sunt consistente și suficient de mari încât să sature un adult semi hămesit. O variantă și mai bună ar fi să vă luați un mix și să împărțiți între voi, c-așa-i creștinește și frumos.

Focaccia Formaggi | 40 lei

Sunt la fel de suprins și acum! Cu patru tipuri de brânzeturi Montagnolo, brânză cu curcuma, pecorino și dulceață de ardei iute, rucola, acest sandwich cu brânzeturi m-a cucerit cu tot cu afinitatea mea pentru prosciutto cotto.

Toată combinația vine cu un acoperiș deasupra capului și un pat moale dintr-o focaccia puțin uleioasă și foarte subțire, diferită de focaccia concurenței, care de obicei tinde să fie mai groasă, mai pufoasă, mai pâinoasă. Poate că n-ar fi fost atât de gustos fără dulceața de ardei iute, dar atenție!

Dulceața asta are un șpil: e făcută cu miere de albine, iar asta îmbogățește și mai mult gustul: ai 4 brânzeturi diferite, una mai puturoasă, alta mai slabă, aroma de focaccia, picănțeală moderată de ardei iute și dulceața fină a mierii de albine. Superb e puțin spus. Prețul este total justificat. Trei de DA.

Focaccia Mortadella | 39 lei

Mortadella, mix de salată, pastă de brânză de vacă și niște pesto. Și uite așa am ajuns să-mi dau singur la gioale, să pun mortadella pe locul 2, în fața sandwichului cu prosciutto cotto, și nu pentru că n-ar fi gustsos cel cu cotto, dar focaccia mortadella, pe lângă calitatea ingredientelor e o idee mai sărată și nu știu de ce am găsit-o mai apetisantă la ceas de seară.

Foarte bună mortadella, dubios de gustoasă.

Focaccia Prosciutto Cotto | 40 lei

Pastă de brânză vacă+oaie, ciuperci, pesto și prosciutto cotto.

În cazul de față recunosc că nu m-a dat pe spate calitatea acestui cotto. Deși n-am verificat, pun rămășag că e un DOP de Parma sau ceva pe acolo, pentru că vitrina celor La Salumeria urlă de bunătățuri italienești atent selecționate.

Bunăoară, locul 3 e doar o chestiune de mood și faptul că mâncasem deja o jumătate din cel cu 4 brânze, iar papilele mele erau suprastimulate. Oricum, delicios.

În concluzie:

Total La Salumeria: 119 lei

O să mai mănânc pentru tine aici? R: 100%

Să ne fie de bine! Am mâncat și azi pentru tine.