Cel mai nou bistro mexican din București vine pe axa Ciudad de Mexico – Timișoara. El Maguey e ce trebuie

susținut de
28 mart. 2025
2580 afișări
Cel mai nou bistro mexican din București vine pe axa Ciudad de Mexico - Timișoara. El Maguey e ce trebuie

“¡Hola, mi amigo!” este salutul cu care m-a întâmpinat noul meu mexican preferat și proprietarul El Maguey. E luni seara și bântui per pedes pe Splaiul Unirii ca să-mi limpezesc gândurile. Fac stânga spre Centrul Vechi, care pare chiar agreabil când nu colcăie de italieni și britanici, și dau cu nasul de El Maguey, pe strada Franceză.

Prima întâlnire cu mexicanul de pe strada Franceză nr. 15

„Chestia asta parcă nu era aici!”, îmi zic în gând. Ca orice cetățean cu început de presbiopie, mă dau un metru mai în spate și mijesc ochii ca să citesc mai bine, dar aud deja un salut: “¡Hola, mi amigo!”. Înăuntru, un tip cu mustață generoasă, leit Speedy Gonzalez, și o tipă româncă, casieriță. El vorbește românește fără diacritice, ca Micuțul Will. Omu’ e spirt și mereu cu zâmbetul pe buze. Răspund la salut și întreb:

– Seara bună! De când sunteți deschiși? 

– De ieri (n.r. duminică). Dar suntem în Timișoara de 6 ani, îmi răspunde casierița.

– Dvs, de unde sunteți? îl întreb pe el.

– Ciudad de Mexico, amigo!

Sincer să fiu, luni seara n-aveam starea necesară de a fi amigoul nimănui. Ce aveam era doar o foame de lup. Și dacă tot au venit timișorenii ăștia din Ciudad de Mexico pe la noi ca să ne pună papilele la punct, am luat loc la o masă. Lângă mine, două cupluri: un mexican cu prietena lui (tot) româncă și încă un cuplu care dau voleu niște margaritas. Oameni hotărâți. 

Salutare și bun venit la “Mănânc pentru tine”. Numele meu este Dragoș și bântui regulat bodegile din București, în căutare de mâncare bună, de experiențe autentice și stare de bine cu burta deplină. Tot ce fac este să m-arunc cu capul înainte în tot felul de meniuri din care comand, mănânc, plătesc, pozez și împărtășesc aici cu tine despre experiența reală. Reală și foarte subiectivă.

Interior – Exterior El Maguey
Strada Franceză nr. 15

Așa cum spuneam, cel mai nou bistro mexican deschis în București are deja o tradiție de peste 6 ani în Timișoara. E nou doar pentru noi. În limba spaniolă, Maguey înseamnă agave și știm cu toții ce se obține din această plantă magică.

La capitolul amenajare interioară, avem parter plus etaj, drăguț amenjat în culori calde, cu multe sombreros și spre deosebire de multe alte locuri, nu e nimic kitschos.

De obicei, restaurantele mexicane au prostul obicei de a arunca toate simbolurile pe pereți, să fie acolo: scheleți, pinatas, sombreros, fotbal. Orice, numai să umple.

El Maguey chiar are bun gust. Singurul lucru nelalocul lui fiind o hotă rămasă de la foștii chiriași. E curat, e spațios și primitor. Bașca, nici nu miroase a mâncare, deci pleci cu hainele încă mirosind a Cocolino.

Meniu El Maguey
Tortilla artizanală, făcută în casă

Pe un A3 cinstit, față-verso, zac toate preparatele mexicane, precum: tacos, burrito, chimichanga, nachos, enchiladas, churros și încă niște chestii de care n-am auzit până acum, gen: alfajores.

Prețurile sunt medii, servirea rapidă și mexicanul gata să-ți facă toate poftele. Culinare. În plus, marțea la El Maguey e cu promoție: 60 de lei  – 6 tacos. Afacere.

Partea și mai bună e că tortilla pentru tacos este făcută de ei, de la zero, din grăunțe de păpușoi românesc. Ca să mănânci la El Maguey, fie te deplasezi, fie deschizi aplicațiile de delivery, dar tacosul ăla artizanal e bun de mâncat acolo pe loc, cald. Un sfat prietenesc: atenție la sosul picant, de culoare verde.

E făcut din cărbuni încinși. Și încă ceva: pe lângă Coca-Cola cea de toate zilele, au și sucuri din Mexic.

Am mâncat pentru tine la El Maguey

Trei feluri de tacos, plus un desert mic de tot. Le-am organizat în ordinea preferințelor, ca să nu fie discuții.

Tacos de carnitas | 51 lei

Tortilla de porumb, carne de porc gătită lent, guacamole, lămâie, ceapă, coriandru, și lime

Puro sabor, amigos! Un tacos complet! Trebuie spus că tortilla artizanală este, poate, una dintre cele mai ok pe care le găsești în București: moale, dar fermă, perfectă pentru cantitatea imensă de carne pe care oamenii ăștia o pun în fiecare tacos.

Bucăți de porc gătite lent, atât de suculente că se topesc în gură, echilibrate de prospețimea cepei și a coriandrului. Topingul de guacamole adaugă cremozitatea, apoi, feliuța de lime le dă acel mic șoc de aciditate care leagă totul pentru o mușcătură perfectă.

Dacă coriandrul nu e pe gustul tău, menționează chestia asta, dar tacos fără coriandru e pur și simplu blasfemie. Tacos de carnitas nu sunt doar un tacos, sunt o declarație de dragoste pentru bucătăria mexicană, un flex cum zice Gen Z: mănânci ca să te bucuri, nu ca să supraviețuiești.

Tacos de birria (doar în weekend) | 55 lei

Tortilla de porumb, carne de vită gătită lent cu chilly Ancho și guajillo, ceapă, coriandru, consomé, lămâie.

Asta e o variantă de tacos pe care n-ai cum să n-o iubești și, paradoxal, nu tacosul e vedeta, ci supa. Mereu supa! Un elixir întunecat, dens, plin de savoare, esența pură a bucătăriei mexicane.

Am zis-o și o repet: consome-ul poate fi un preparat în sine, vândut separat. Trei de DA pentru supă, nu și pentru carnea de vită din tacos. O idee cam uscată, dacă mă-ntrebi pe mine. Dar poate fix asta-i șmecheria? Înmoi taco-ul în supă și, dintr-o dată, totul devine o experiență senzorială completă.

Atenție să nu ții prea mult tacosu-n supă, altfel îl vei pescui cu lingura din castron. Fiind deschis doar de o zi, eu „am prins” tacos de birria și într-o zi de luni.

Tacos al pastor | 51 lei

Tortilla de porumb, carne de porc marinată în chilli, ananas, ceapă, coriandru și lime.

Aici intrăm pe teritoriul marilor clasici. Ar fi trebuit să fie o explozie de gust, în care porcul marinat, bine condimentat dă nas în nas cu dulceața ananasului caramelizat și prospețimea lime-ului. Nu e și nu e vina porcului și nici a bucătarului.

Culmea, e vina ananasului, care nu reușește să livreze dulceața necesară pentru tacos al pastor. Doi de DA, din trei, pentru că e doar o bucată de ananas care poate fi schimbată.

Alfajores | 7 lei

Biscuiți de casă, tradițonal argentinieni, umpluți cu dulce de leche.

Dacă erau românești, sigur i-am fi regăsit cu platoul comunist cu dulciuri de Revelion, de care nu te puteai atinge două zile, până vin musafirii.

Un biscuite simplu, nepretențios, nu foarte dulce, moale și temperat în dulceață. N-am înțeles, recunosc, niciodată dulcele de leche, care pare doar o marmeladă obținută din mai multe fructe pe cale de expirare. E doar o umplutură, ușor acrișoară, și atât. Doi de DA.

Bun venit la București, El Maguey! Te voi mai vizita!

Total El Maguey București: 163 lei

O să mai mănânc pentru tine aici? Da.

Să ne fie de bine! Am mâncat și azi pentru tine.

Poftim și alte locuri pe unde am mai mâncat pentru tine:

Cookies