
În calitate de turiști, cu toții ne dorim să experimentăm restaurante locale, patronate de familii din partea locului. E ceva la afacerile de familie care atrage poporul, nu știu exact ce anume: dorința comunității de a încuraja afacerile mici în detrimentul multinaționalelor sau poate căldura familială cu care ești primit. Cam același lucru îl pot spune despre Blue Margarita, restaurant mexican și afacere de familie deschisă în 2017 și care se ține bine pe poziții. Meniul reunește preparate argentiniene, braziliene și mexicane. Am nimerit la Blue Margarita într-o banală seară de miercuri și, așa miercuri cum era afară, înăuntru: plin ochi. Miercurea. Acum serios, câte restaurante se pot lăuda cu asta? O primă bilă albă vine de la multitudinea de preparate vegetariene, vegane și fără gluten disponibile în meniu (aici meniul), iar la capitolul cărnet chiar ai de unde alege: pui, porc, creveți, rață și așa mai departe. Dă un ochi pe meniu ca să te minunezi. A doua bilă albă vine din meniul de băuturi, care pe lângă margaritas adăpostește și o selecție de beri artizanale locale, de la noi din București, de la Hop Hooligans. Respect.

Dacă ești nou prin zonă, salutare și bine ai venit la Mănânc pentru tine. Numele meu este Dragoș și de vreo câțiva ani buni cutreier crâșmele și localurile bucureștene, plătesc, mănânc și scriu despre ele cu cuvintele din dotare. Blue Margarita este recomandarea venită de pe mai multe căi și toate încep cu: să-ți iei o blue margarita. Ceea ce am și făcut. 38 de lei și uite așa, spre rușinea mea, am bifat primul Blue Margarita din viața mea. Băi, e foarte bun. Și nici nu trebuie trecut prin pâine. Neobișnuit pentru un lichid albastru.


Un restaurant modest, foarte spațios, cu puțină terasă și aceeași mobilă de la înființare. Nu e neapărat pe gustul meu, dar pe de altă parte nu știu nici un restaurant mexican din București care să nu fie la limita kitch-ului. Designul de interior aduce a restaurant de anii 2000 în care te poți aștepta la orice în meniu: pizza, mici, ciorbe. Doar câteva sombreros pe post de abajur aduc atmosfera mexicană locului, restul fiind destul de românesc și banal. În ciuda meselor puțin cam lipicioase, locul are un vibe bun, cu multe grupuri de prieteni la mese, foarte, foarte mulți străini, majoritatea americani, iar la capitolul servire doar ospătari prietenoși și răbdători. Foarte frumoasă atmosfera care te face să te simți musafir la om acasă, în sânul familiei. La minusuri, aș trece lumina chioară din interior care alternează între lumină caldă și rece în funcție de masă.




Judecata de Acum
Tacos. Aproape toate variantele de tacos, nachos cu guacamole, niște bulete cu jalapeno și, în plus, am mai gustat dintr-un preparat vegetarian numit Bahia moqueca, cu spanac și alune caju gătite într-un sos pe bază de lapte de cocos. Prețurile sunt medii, iar opțiunile sunt diverse, găsești cam tot ce poftește mexicanul sau argentinianul din tine: fajitas, enchiladas, chimichanga, burrito.

În ordinea de pe tricouri, au fost așa: taco cu butterfish (32 lei), taco cu fasole (19 lei), taco cu porc (20 lei), taco cu vită (21 lei), taco cu rață (22 lei)
Partea cea mai bună la tacosurile Blue Margarita o reprezintă umpluturile fresh, gustoase și îndestulătoare. Plecând de la fasole și terminând cu rața, absolut fiecare tacos în parte e o explozie de gusturi și arome. Top 3ul meu e ciudat pentru un carnivor convins: pe locul 3, taco cu vită, pe locul 2 taco cu fasole și pe locul 1 taco cu porc. Ciudat sau nu, taco cu fasole e chiar savuros. La capitolul „nu e pe gustul meu” este tortilla hard shell folosită pentru tacos. Există 2 feluri de tortillas pe lumea asta: o variantă moale, pe care cu siguranță o știi, și această variantă super-super crocantă (deepfried, denumită și hard shell tortilla), asemănătoare cu un chips mai mare în care este îndesată umplutura. Spaniolii le spun tacos dorados (golden tacos) fiind o tortilla asemănătoare cu cea folosită la taquitos – un fel de burek tigar iberic. Revenind la tacos de la Blue margarita, problema mea e că atunci când mușc din taco tortilla crapă instant, iar umplutura o ia la sănătoasa. E destul de aiurea treaba asta, dar, iaca ce să vezi, există oameni înnebuniți după așa ceva, pentru că aduce un plus de cranț și aromă tacoului. Personal, aș fi preferat varianta moale pentru simplul fapt că ține umplutura împreună rezultând într-un tacos mai îndemânos, mai ușor de mâncat.




Adică: nachos prăjiții în casa cu condimente cajun și guacamole făcut în casă.
Nachos ca la carte și guacamole de la cineva care sigur trece printr-o perioadă nefastă. Din nefericire, unul dintre cele mai apoase guacamole, lăsat în blender până a devenit mult prea păstos, cu densitate unei smântâni slabe. Niscavai cubulețe de roșii aruncate acolo și cam atât. Practic, un sos de guacamole cu care nu prea ai ce face. Sorry but not sorry. Bănuiala mea e că aici cineva a greșit pe moment, s-a grăbit, n-a fost atent. Nu cred că bucătarul unui restaurant mexican cu peste 7 ani de experiență crede că un guacamole trebuie să arate precum în poza de mai jos.

Blue Margarita, jos sombrero-ul! Mmmm, mmm! Senzaționale! Patru bulete generoase umplute cu cheddar și jalapeno, nu atât de picante încât să-ți ia gura foc, aromate și însoțite de un pic de salată, dulceață de ceapă și un sos de smântână? Sper să nu mă înșel la ultimele două. De fapt, au fost atât de bune încât funcționau perfect și fără aceste adaosuri. Ca fapt divers, americanii de la masa de lângă erau în extaz. Foarte gustoase!


Conform meniului, este un fel de ștrudel cu mere, dar mai bun. Tortilla umplută cu mere aromate cu scorțișoară și prăjită ca să devină crocantă, servită cu caramel făcut în casă și înghețată de vanilie.
În realitate, un ștrudel delicios de mere reinterpretat sub forma unei clătite umplute cu mere presărate cu scortișoară, topping de caramel plus o cupă de înghețată de vanilie. Crocant? Nu. Gustos? Absolut. Ca un desert cald proaspăt scos din cuptor la mama acasă. Acasă în Mexic.

Dacă nu mă înșeală memoria, chestia asta numită Bahia moqueca ține de bucătăria argentiniană. Spanac si alune caju gatite într-un sos pe baza de lapte de cocos, însoțită de banane prăjite, salată, fasole verde și orez. O combinație de arome interesantă, exotică, plină de savoare, care duce cu gândul spre bucătăria nepaleză. De încercat. Aviz vegetarienilor.


Total Blue Margarita: 253 lei, cu tot cu Coca-Cola și Blue Margarita. Cu această sumă saturi doi inși flămânzi, după o zi grea la birou. Atenție: socoteala nu cuprinde ultimul preparat, bahia moqueca, care te mai duce încă 60 de lei.
O să mai mănânc pentru tine aici? Posibil.
Să ne fie de bine. Am mâncat și azi pentru tine.
C’est Nepal possible! Aditi’s Kitchen. Bucate de poveste cu frații nepalezi și dumplings de aur
Locul în care ți-a zis maică-ta să nu intri. Maimuca Restaurant. Punk restaurant!
Aloha, Pokeful! Ca să ajungi în Hawaii, te duci în Dorobanți și faci la dreapta înainte de Petrom
CozoFest. Aproape toate locurile de unde comanzi cozonaci de Crăciun în București
Când se mănâncă bine prin cartier în București. Soare și sandwichuri bune, la Fresco Artigianale
Hushimo. Asia din Amzei. Poftă de Tom Yum și vită în sos de stridii
Doar gustul contează. Smith Eatery, o bucătărie fascinantă de 9 metri pătrați
Are balta pește bun. Acasă la Ivan Pescar & Scrumbia Bar. Din apă, în farfurie.
Am mâncat pui de la POPEYES din București. Este zguduitor de la fel ca la ceilalți
Raclette și vin. Amis de la Fête, microfestivalul de brânză din buricul Bucureștiului
Reper de București. Caracatiță infuzată în ceai negru și ecleruri umplute cu pateu
Cei mai buni burgeri din România. Câștigătorii Burger Fest și cum dai de ei în București
„Înainte era mai bine?” Am mâncat pentru tine la Restaurantul Monte Carlo din Cișmigiu
În căutarea unui panino italian adevărat în București. Vizită la Tasteataly
“Casa Tănase”, restaurantul cu specific nepalez din București botezat in memoriam
„Asta îi Cosmos!” Festin la Taverna Georgia, primul restaurant cu specific georgian din București
La bine și la UMAMI Street Food Truck, pe străzile Bucureștiului
Top 3 cei mai buni burgeri din România, conform Burger Fest 2023, îi găsești în București
Gluten free și gustos! Arepas Colombianas, în București feat Pimientos de Padrón la preț cinstit
Cookies and Friends. Cofetăria ascunsă din București pe care trebuie să o încerci
Cu 33 de lei, mănânci în Obor ca la mama acasă, în Sri Lanka, la Mathara Bath Kade6
S-a găsit Kokoreç la Galata Midyeci, în București colț cu Istanbul
Unde găsești cei mai dulci pepeni din București. Studiu de piață în Obor, Moghioroș și Matache
Toscana te cheamă la ea, pe Victoriei, la Bastoni. Cea mai nouă paninărie italiană din București
O nouă tradiție giugiuc în București: Halef, cu baklava pe stil nou și cafeluță de specialitate
Atenție, frige! Bucureștiul are arancini siciliene, la Sfrigola, pe Popa Nan 101
O mică părere despre De Soi, noul restaurant și hub de gusturi din București
Cât costă un mic din carne de vită Wagyu, pe care l-am găsit undeva aproape de București
Într-un București plin de pescobari, fii George’s Fisheries din Prelungirea Ghencea
Turcești de București, la Duman Oriental Cuisine, cu İşkembe çorbası, sultani locali și Ras Asfour
Cu capul în NOR și cu ochii-n farfurie. Mai vinde bine priveliștea în București?
Turist (la) naive în București. Ecler cu cremă de colivă sau cu muștar de Tecuci, ce alegi?
Am mâncat printre fumători la B4 Market, București. Un șnițel ok, la preț psihologic
Am mâncat pentru tine la Guava de iarnă, în “peninsula” Floreasca din București
Am mâncat cât pentru trei, cu 118 lei, la Târgul de Crăciun București din Piața Constituției
Scoate-o pe maică-ta la Sardin, în București, pentru că merită
Am mâncat pentru tine ciorbă de miel la Garlic Pub, în București, după ce am ascultat Coco Jambo
Sentimente amestecate la Capriccio, în București, un restaurant colea în cartier
Cei mai ieftini tacos din București sunt muy deliciosos! La Casa de Tacos, pe la Unirii
Prinde loc la Condesa, dacă poți! Cum e la cel mai nou bar-restaurant latino american din București
Am mâncat la bogați, printre Padroni, la E3 by Entourage, în Bucureștiul cel scumpel
Mâncare aproape ca la nonna acasă. Italienescul Da Giulio, unde româna e a 2-a limbă vorbită
Un grătărel coreean corect, în Centrul Vechi din București, la Jeonjuu Korean BBQ
Dezolant! Am mâncat la filiala din București a restaurantului vienez Salm Bräu
Fericire la Suta de Grame, un loc nou deschis de Dragoș Neacșa în București
De neratat! Să mâncăm „ca localnicii”, în București: la MoMo sunt găluște nepaleze fabuloase