Ziua în care și termometrele ar fugi la umbră: 43° C prognozate azi în București. Și Marea Arșiță din ’31, când ziarele scriau cum se topește orașul la inumane 60° C
Ziua în care și termometrele ar fugi la umbră: 43° C prognozate azi în București. Și Marea Arșiță din '31, când ziarele scriau cum se topește orașul la inumane 60° C / Sursa foto: Agerpres
Astăzi, Bucureștiul este prins din nou în valurile caniculei. Termometrele vor urca până la 43 de grade Celsius. Dar nu este o noutate. Bucureștenii au mai trăit veri cumplite, chiar și în urmă cu aproape un secol.
Atunci, ca și acum, canicula a fost o provocare reală.
Capitala pusă iar sub cod roșu de caniculă
Astăzi, 26 iulie se rescrie o poveste veche în Capitala aflată sub cod roșu de caniculă. Potrivit meteorologilor, temperaturile vor atinge 43 de grade Celsius. Iar în urmă cu aproape un secol, bucureștenii se confruntau tot cu valuri de caniculă. Temperaturile au ajuns atunci și la 60 de grade Celsius.
Avertizarea meteo data de ANM:
Cod roșu de caniculă
Valul de căldură se va intensifica în Banat, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei și sudul Dobrogei continentale, unde va fi caniculă și se vor înregistra temperaturi maxime de 39…43 de grade. Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.
În intervalul 26 iulie (ora 10:00) – 27 iulie (ora 10:00):
Valul de căldură va continua să se intensifice, astfel că temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 41 de grade. Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, cu indice temperatură-umezeală (ITU) peste pragul critic de 80 de unități. Va urma încă o noapte tropicală, cu minima termică de 20…23 de grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat.
Bucureștenii au cunoscut veri nemiloase și în urmă cu un secol. În anul 1935, ziarele scriau despre temperaturi ce urcau până la 50 de grade Celsius. Iar în 1931, se vorbea chiar de 60 de grade în Capitală. Această valoare, deși contestată din cauza limitărilor tehnologice de măsurare din acea perioadă, reflectă totuși o realitate resimțită de populație atunci.
Fără aer condiționat, fără ventilatoare, ei găseau refugii în perdele ude la ferestre, în sieste după-amiaza și pe băncile umbrite din parc.
Dar Bucureștiul era altul atunci. Era mai verde, mai aerisit, mai liniștit. Grădinile erau mai multe, blocurile mai rare și mai mici, iar aerul nu rămânea prins între betoane.
Dincolo de cifrele brute, diferența majoră între cele două perioade rezidă din contextul urban și capacitatea de adaptare. Fie în 1931, fie în 1935, Bucureștiul avea o structură urbană mai aerisită, cu mai multe grădini și zone verzi, o densitate mai redusă a populației și o poluare minimă comparativ cu prezentul. În schimb, infrastructura medicală și tehnologică era slab dezvoltată, au precizat cei de la Muzeul Nicolae Minovici pe pagina de Facebook.
Arșița nu mai pleacă din Capitală, 43 grade Celsius în 2025 și amintirea verilor din 1935
În prezent, valurile de căldură vin mai des, persită mai mult și „ard” mai tare. Asfaltul încins și betonul care păstrează căldura transformă fiecare vară într-o adevărată încercare în București.
Orașul beneficiază de mijloace moderne de combatere a disconfortului termic. Avem aer condiționat, ventilatoare, avertizări meteo, dar vulnerabilitatea structurală a crescut. Sistemul energetic este solicitat excesiv, transportul public devine disfuncțional în perioadele de caniculă, iar lipsa umbrelor naturale afectează calitatea vieții.
Chiar dacă tehnologia a avansat, orașul se clatină sub presiunea valului de caniculă. Pică curentul, traficul se blochează, iar oamenii se simt sufocați. Cei mai vulnerabili bătrânii, copiii și oamenii bolnavii resimt cel mai acut lipsa unui colț de umbră și a aerului curat.
Situația actuală impune o regândire a politicilor urbane din perspectiva adaptării la schimbările climatice. Este esențială implementarea unor măsuri concrete precum: crearea de coridoare verzi, utilizarea materialelor reflectorizante în construcții, dezvoltarea unor spații publice umbrite și climatizate, precum și educația populației privind prevenirea efectelor negative ale caniculei. Comparația dintre vara anului 1935 și valurile de căldură contemporane din București scoate în evidență nu doar schimbările climatice în sine, ci și transformările structurale și sociale ale orașului. Dacă în trecut canicula era un fenomen excepțional, astăzi devine o constantă sezonieră, agravată de factori antropici. Adaptarea inteligentă și durabilă a spațiului urban la noile realități climatice reprezintă o necesitate, nu o opțiune, au mai precizat cei de la Muzeul Nicolae Minovici.
Te-ar mai putea interesa și:
VREMEA | 01.07.2026
Zona de București-Ilfov se confruntă cu un nou episod de vreme extremă, după ce, noaptea trecută, orașul a fost măturat de vijelii. UPDATE, ora 17:44: Al doilea mesaj RO-Alert trimis de
VREMEA | 29.06.2026
Azi e prima zi cu un cod roșu de caniculă peste București, din acest an. Termometrele vor înregistra valori de peste 40 de de grade Celsius. În acest context, IGSU are mai multe recomandări
ȘTIRI | 28.06.2026
Deși autoritățile au avertizat ca în aceste zile extrem de călduroase, în care meteorologii au menționat inclusiv că e posibil ca recordul de temperaturi pentru luna iunie să fie doborât,
Cele mai noi articole
