BAZAR

Ziua Imnului Naţional, sărbătorită luni în Piaţa Tricolorului

Etimologia cuvântului imn provine din elinescul hymnos, care se traduce prin cântec de biruinţă.

Imnul naţional al României „Deşteaptă-te române” este unul din simbolurile naţionale stabilite prin Constituţie (art. 12). Alături de Drapelul României, de Ziua naţională, de Stema ţării şi de Sigiliul statului. Versurile imnului aparţin poetului paşoptist transilvan Andrei Mureşanu, iar ca autor al muzicii este creditat Anton Pann.

În interpretarea vocală prescurtată, se intonează doar strofele 1, 2, 4 şi 11 (ultima). Imnul naţional al României se intonează vocal şi se publică oficial numai în limba română, anunţă Prefectura Bucureşti. 

„Deşteaptă-te române” a fost intonat pentru întâia oară la 29 iulie 1848 de către revoluţionarii paşoptişti în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Deşteaptă-te române este un cântec drag românilor, însoţindu-i în momentele de cumpănă ale istoriei neamului: în Războiul de Independenţă de la 1877, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, în bătăliile din cele două războaie mondiale ale secolului trecut, în zilele lui Decembrie ’89. 

După abdicarea, în 1947, a Regelui Mihai I, „Deşteaptă-te române”, alături de numeroase alte cântece patriotice, a fost interzis cu desăvârşire de către regimul totalitar comunist. Vreme de un „cincinal”, între 1989 şi 1994, „Deşteaptă-te române” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova.

Înaintea imnului „Deşteaptă-te române”, celelalte imnuri naţionale ale României au fost Trăiască Regele (până în 1948), Zdrobite cătuşe (1948-1953), Te slăvim, Românie! (1953-1977) şi Trei culori (1977-1989).


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button