Ziua de 31 decembrie în București pentru persoanele de 45 plus. Pe ore 😍

Așadar, 31 decembrie pentru 45 plus

⏰ Ora 7.00 – Ne trezim, deși ne-am propus să dormim măcar până la 9.00. Cazul fericit e cu ora 7.00, e posibil și 4 și 5 și 6. Asta ca să nu luăm situațiile cele mai nefericite tip 3.26. Ne chinuim să mai adormim măcar până la 8.00, de obicei nu merge, mai băgăm un analgezic, ne dăm seama că e prea târziu pentru un somnifer, că asta ne-ar da peste cap complet. 

⏰ Ora 8.00 – Cedăm, ne ridicăm, ne spălăm, facem cafea. Închidem ușile pe la adolescenți, cică să nu îi trezim, dar pe la 8.30 ne apucăm în forță de dat cu aspiratorul. Nu mai e ca pe vremuri, nu mai bușim uși, dăm drumul la arsenalul de aspiratoare rotunde, îl luăm și pe ăla vertical pentru colțuri. 

⏰ Ora 9.30 – Am terminat de aspirat. Nu mai avem nicio misiune pe ziua în curs, cel puțin aparent. Ne apucăm să facem curat în cuier. Ce contează că nu facem niciodată, 31 decembrie e un moment perfect să facem asta, măcar să ne căutăm căciula sau umbrela dispărute de luni bune. Nu le găsim, dar scoatem din cuier o armată de hanorace de obicei negre, geci nefolosite de un an, fulare, ce bine că l-am găsit pe ăla mov de care aveam nevoie în 2020, când era pandemie. 

⏰ Ora 10.30 – După ce cuierul arată ca din reviste, ne dăm seama că avem două opțiuni: fie continuăm să facem ordine în altă parte, fie ne prefacem că luăm o pauză. Alegem pauza, dar nu pentru că suntem obosiți, ci pentru că am dat peste o cutie cu poze vechi. De aici urmează o călătorie emoțională prin toate rezoluțiile din anii trecuți. Concluzia? Suntem aceiași, dar cu mai multe riduri și mai puțină răbdare.

⏰ Ora 11.30 – Ne aducem aminte că frigiderul trebuie golit pentru festinul de seară. Scoatem un castron cu ceva ce seamănă vag a salată de vinete, un borcan de murături de care am uitat complet și un pachet de unt expirat. Ne întrebăm cum de am ajuns aici, dar trecem rapid peste dileme filosofice. Începem să reorganizăm rafturile și să ne facem loc pentru platoul cu aperitive pe care oricum o să-l așezăm abia la ora 19.00

⏰ Ora 12.15 – Pauză de prânz. Problema e că prânzul nu există, pentru că nu am apucat să gătim nimic. Mâncăm ceva ce seamănă a mic dejun extins – probabil toast cu ce-a mai rămas prin casă. În paralel, căutăm rețete rapide pe telefon și facem o listă mentală cu ce mai trebuie cumpărat. Spoiler: uităm lista până la ora 13.00.

⏰ Ora 13.00 – Cu un entuziasm aparent, plecăm la supermarket. Acolo e deja apocalipsa. Cozi interminabile, oameni care se luptă pe ultimele sticle de șampanie și o atmosferă care îți amintește de filmele de supraviețuire. Rezistăm eroic, dar ne dăm seama la casă că am cumpărat trei feluri de prăjituri și niciunul din ingredientele esențiale pentru sarmale. Ne întoarcem pentru turul doi.

⏰ Ora 15.00.– Ajungem acasă victorioși. Punem cumpărăturile pe masă și începem să gătim cu viteza luminii. Între timp, adolescenții se trezesc și vin să investigheze mirosul de mâncare. Se servesc singuri din aperitivele pregătite pentru seară, ceea ce ne face să ne gândim serios dacă mai are sens să continuăm să gătim.

⏰ Ora 16.30 – După două ore de muncă intensă în bucătărie, realizăm că am terminat doar jumătate din ce ne-am propus. Începem să negociem mental ce feluri de mâncare pot fi „sărite” fără ca cineva să observe. Hotărâm că nu avem nevoie de salată de boeuf. Oricum, copiii vor sushi pe care nu mai avem unde să îl comandăm, că s-a închis peste tot. 

⏰ Ora 17.15 – Ne așezăm în sfârșit pe canapea, cu o cafea și o senzație vagă de vinovăție că am făcut prea mult sau prea puțin. Copiii  și-au ascuns pungile de chipsuri în camerele lor, iar noi începem să ne gândim dacă să ne machiem pentru petrecere sau să rămânem în pijamale. În fond, 45 plus înseamnă și să știi când să-ți conservi energia.

⏰ Ora 18.00 – Ultimele retușuri la masă și la ținută. Masă e mult spus – o combinație de aperitive, mâncăruri gătite pe jumătate și ceva „de cumpărat”, toate aranjate artistic. Încercăm să convingem pe toată lumea să facem o poză de grup înainte să dispară platoul cu prăjituri. 

⏰ Ora 19.30 – După ce am aranjat masa de Revelion ca pentru o ședință foto și am făcut câteva poze pentru Instagram (doar din unghiurile care nu trădează haosul din jur), ne uităm la ceas și realizăm că mai avem doar câteva ore până la petrecere. Aici intervine iar dilema clasică: să rămânem în pijamale și să anulăm tot, sau să ne mobilizăm și să devenim oamenii care spun „Hai să facem și asta, doar o dată pe an e Revelionul!”? Alegem varianta a doua, dar nu fără un oftat prelung.

⏰ Ora 20.00 – Intrăm în baia transformată în salon improvizat. Începem maratonul de „spălat pe cap” care, la 45 plus, implică mai mult decât simpla acțiune de a da cu șampon. Avem șampoane, măști, seruri, prosop special și, desigur, o rundă de panică pentru că uscătorul pare să facă zgomote ciudate. Adolescenții bat la ușă, întrebând dacă e posibil să dureze mai puțin de o oră. Răspunsul este evident „nu”.

⏰ Ora 21.00 – După ce ne-am uscat și coafat părul ca la carte (sau, în unele cazuri, am cedat și am prins o coadă elegantă), ne apucăm să ne machiem. Machiajul e o combinație între „să arătăm ca de 30” și „nu mă mai interesează, măcar să nu se vadă oboseala”. Punem mult iluminator, puțin fard și, desigur, un ruj roșu ca să pară că am dormit bine toată luna decembrie.

⏰ Ora 21.45 – Alegem ținuta, ceea ce durează cel puțin 15 minute. Deschidem șifonierul, scoatem toate rochiile și bluzele „de ocazie” și constatăm că nimic nu mai vine cum venea acum trei ani. Până la urmă, optăm pentru ceva comod, dar cu un colier strălucitor care să sugereze „am încercat”.

⏰ Ora 22.00 – Plecăm la petrecere. Suntem deja obosiți, dar încercăm să ne mobilizăm cu o cafea rapidă și un gând optimist: poate după un pahar de șampanie prindem chef de dans. 

⏰ Ora 22.30 –  Muzica e tare, oamenii sunt veseli, iar noi stăm câteva minute la ușă încercând să ne aclimatizăm. Conversațiile sunt aceleași ca în fiecare an: “Ce fac copiii”  „Ce te-a durut anul ăsta!” sau cât mai costă tratamentele la veterinar ale pisicii, pisicilor, câinelui sau câinilor. Răspundem politicos, zâmbim larg și ne întrebăm în gând cât mai e până la miezul nopții. Oricum, stăm cu stres, câinii vor fi foarte agitați acasă din cauza petardelor. 

⏰ Ora 23.30 – Suntem în mijlocul ringului de dans, undeva între „distracție maximă” și „dureri de spate”. Ne dăm seama că nu mai avem energia de altădată, dar ne consolăm cu ideea că important e să fim acolo, să marcăm momentul. Plus, șampania începe să-și facă efectul.

⏰ Ora 00.00 – Numărăm ultimele secunde ale anului și ciocnim paharele de șampanie. Ne promitem, cu mâna pe inimă, că anul următor vom fi mai odihniți, mai organizați și, bineînțeles, vom munci mai puțin.

Știm că e puțin probabil să se întâmple, dar momentul e frumos. La mulți ani, 2025! 🎉

Sursa foto Anul Nou: Dreamstime