“Wow, uitasem, treceau tramvaie prin Pasajul Obor!” Da, treceau tramvaie vesele și-aveau stații în subteran. Asta înainte să existe metroul Gara de Nord – Dristor 2

11 mai 2023
24630 afișări
“Wow, uitasem, treceau tramvaie prin Pasajul Obor!” Da, treceau tramvaie vesele și-aveau stații în subteran. Asta înainte să existe metroul Gara de Nord - Dristor 2
“Wow, uitasem, treceau tramvaie prin Pasajul Obor!” Da, treceau tramvaie vesele și-aveau stații în subteran. Asta înainte să existe metroul Gara de Nord - Dristor 2 | Sursa foto: Tramclub/Facebook

Pasajul Bucur-Obor, cel mai vechi pasaj subteran din București, n-a fost dintotdeauna așa cum îl știm și-l străbatem noi acum. La începuturile sale, (sfârșitul anilor ’70), prin pasajul de la Obor treceau și tramvaie, așa cum vedem și în această extraordinară imagine, publicată pe Facebook de un membru al comunității Tramclub.

Și nu doar că treceau prin. subteran, dar aveau acolo și stații, cum își amintește un bucureștean:

Da, tramvaiele aveau staţii cu peroane generoase, accesibile pe scări.

Pasajul Bucur-Obor și marile lui transformări

Pasajul Bucur-Obor, care a fost construit a intersecția a patru mari artere rutiere din București – Șoseaua Ștefan cel Mare, Șoseaua Mihai Bravu, Calea Moșilor și Șoseaua Colentina – a fost inaugurat în 1979 (anul acesta împlinește 44 de ani).

Inițial, avea  două benzi rutiere pe sens și, central, cale dublă pentru tramvai. Prima și cea mai importantă transformare a pasajului Bucur-Obor a apărut la construcția metroului pe magistrala Gara de Nord – Dristor 2, când tramvaiul a fost scos la suprafață, mai întâi pe bretelele laterale, iar ani mai târziu deasupra pasajului, pe linia centrală. Aici, la suprafață. au fost construite și două stații de tramvai conectate cu stațiile de metrou din subteran.

VIDEO | O scurtă plimbare prin Pasajul Bucur-Obor

De asemenea, din interiorul pasajului rutier se poate intra în parcarea subterană Obor, parcare în paralel cu care  mai există două pasaje subterane pietonale.

Până la construirea Pasajului Bucur-Obor, zona arăta mult dinferit.

În anii 1950, era mult mai pitoreasxcă; pe Calea Moșilor găseai sumedenie de prăvălii și ateliere de mici meseriași, iar princpala zonă de comerț era  pe lângă Halele Centrale.

Tot acest ecosistem comercial facea traficul destul de complicat, cu atât mai complicat cu cât pe străzi circulau, laolaltă și destul de devălmășit, mașini, autobuze, tramvaie, căruțe, motociclete și, desigur, pietoni. Desigur, pe măsură ce anii treceau, mașinile erau mai multe și lucrurile e complicau și mai tare.

Anii’70 și reconfigurarea zonei Obor

Decizia privind reamenajarea radicală a zonei a fost luată în anii 1970 , iar planul conținea pasajul subteran ca schimbare majioră, menită să fluidizeze traficul.

Proiectul a fost  încredințat Institutul de Proiectări București, iar șeful proiectului pasajului Bucur-Obor a fost numit inginerul Gheorghe Constantin. Execuția, estimată să dureze 30 de luni, a fost încredințată Trustului de Construcții Industriale, iar circulația a fost complet închisă pe toată durata lucrărilor.  lucrările s-au desfășurat cu închiderea totală a circulației.

Câtă vrerme în subteran se construia pasajul, la suprafață a fost reconfigurată total și arhitectura zonei: piața Obor a lărgită și au fost construite blocurile cele mari, comuniste.

Îți recomandăm să citești și:

Cookies