Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă

Poate o să gândiți că, la câte distrugeri de patrimoniu se întâmplă în București, niște ziduri mucegăite și o boltă din cărămidă țesută ce mai contează? Ba contează enorm, pentru că relicva din Mahalaua Sfinții Apostoli stă mărturie pentru începuturile arhitecturii Bucureștiului. Pe strada Vânători nr 6-8 se demolează treptat părți din construcțiile de secol al XVIII-lea care au aparținut Curții Boierilor Dudescu. “Monumentul istoric are codul B-II-m-B-19830. Demolările se întâmplă acum, fără aprobări și fără să existe un panou de șantier”, avertizează Platforma 112 Patrimoniu. Mergeți să vedeți bolta din cărămidă țesută înainte să dispară. Mai jos, un nou episod din “Make Bucharest Great Again”, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului.

De fapt, vreau să salvăm bolta din cărămidă țesută, nu vreau doar s-o vedeți. Să ne strângem unul lângă altul, precum cărămizile țesute, ca să n-o pierdem. O să vă atragă, o să vă vorbească, priviți-o ca pe un martor al istoriei orașului nostru. Seamănă cu o hartă stelară, au făcut-o niște meșteri mari, calfe și zidari, parcă-i ruptă din filmul “Dune”, mai puțin gunoaiele pe care le-am depus elegant sub ea în ultimele sute de ani.

Cea mai frumoasa ruină din București

Hai, vă duceți s-o vedeți? O găsiți colț cu strada Sfinților din București, în spatele Bulevardului Națiunile Unite, pe strada Vânători 6-8. Veți descoperi o bijuterie de artă veche, cea mai frumoasă și misterioasă ruină din oraș. O dovadă palpabilă a ceea ce a mai rămas din Bucureștiul fanariot, a construcțiilor prin care Bucurescii au devenit, dintr-un “mare sat”, un oraș cu case boierești și palate cu ziduri trainice, elaborat ridicate. Bolta din cărămidă țesută ar trebui să fie conservată și integrată în țesutul urban de azi, așa cum fac orășenii din alte capitale ale lumii atunci când găsesc vreun mur, o mărgică, orice potcoavă de cal mort. Ar trebui. Vreți să scriem împreună finalul acestei povești?

Bolta unică în București reprezintă ce-a mai rămas din reședința boierilor Dudești

N-o s-o găsiți din prima. O să vedeți un teren viran cu ziduri vechi, înconjurat de blocuri noi, ce-a mai rămas din reședința boierilor Dudescu din mahalaua Sfinții Apostoli. Amplasamentul este reprezentat de perimetrul de mai târziu al străzilor Antim, Cazărmii, Apolodor, Vânători și Sfinții Apostoli. Dar dacă treceți de ruine, o găsiți ușor, e chiar acolo, sub ochii bucureștenilor, de câteva sute de ani.

„Reședința boierilor Dudești din mahalaua Sfinții Apostoli este fără îndoială una dintre cele mai importante curți boierești din Bucureștii secolului al XVIII-lea, atât după mărturiile contemporanilor cât și în conștiința istoriografiei moderne. Ansamblul a fost ridicat încă din prima jumătate a secolului al XVII-lea și a aparținut celei mai influente familii boierești din epocă, cea a Cantacuzinilor. Amplasamentul său era reprezentat de perimetrul de mai târziu al străzilor Antim, Cazărmii, Apolodor (segmentul scurt), Vânători și Sfinții Apostoli. A fost moștenit după moartea violentă a postelnicului Constantin Cantacuzino la 1663 de fiul său, cunoscutul cărturar Constantin Cantacuzino Stolnicul, iar după moartea acestuia la 1716 de către urmașii acestuia pe linie feminină, boierii Dudești. A fost vizitat și descris de mai mulți călători străini ai veacului al XVIII-lea, precum celebra Lady Craven, și este figurat explicit deja pe primele planuri ale Bucureștiului. Importanța sa este reliefată de exemplu de faptul că este una din doar trei reședințe private menționate pe planul Sulzer din 1781″, „Laboratorul de memorie urbana”, memorieurbana.ro.

“Salutare, bătrâne București”

Știm istoria locului de la arheologii din anii ’50. În anul 1959, comuniștii aniversau cu abnegație și mare entuziasm, 500 de ani de la atestarea documentară a orașului București, Capitala Românei. Au fost comandate mari adunări populare, săpături arheologice și cântece de muzică ușoară sau folclorice compuse special pentru eveniment. Maria Tănase cânta la radio “Badea neichii, București”, melodie cunoscută și sub numele de “Salutare, bătrâne București”. Gigi Marga rupea inima târgului cu “Frumos ești București”,  iar “Trăsurica lui Bucur” , interpretat de Nicolae Nițescu, era pe buzele tuturor. Pe toate le găsiți la electrecord.com, în colecția “Coloana Sonoră a României”.

În anii ’50, arheologii au dezgropat rămășițele Palatului Dudeștilor

Muzicanții au cântat 500 de ani de București, iar arheologii au primit sarcina să sape, ce altceva să facă? În anul 1957 s-au efectuat ample cercetări în Mahalaua Sfinților Apostoli din București. Lucrările au fost conduse de Gheorghe I. Cantacuzino, istoric, arheolog și muzeograf eminent, unul dintre marii arheologi medievisti români. “Construcția de proporții din strada Apolodor acoperă întregul teren viran din acest loc și constituie o vastă locuință, din care a fost dezgropată, în anul 1957, o fracțiune ocupând o suprafață de cca 280 mp. Această mare clădire, zidită în general din cărămizi, a avut și părți din pietre de calcar cioplite. A fost o casă ridicată de un stăpân bogat”, Gheorghe I. Cantacuzino.

“Palatul Dudescilor este una din rarele locuințe feudale construite lângă centrul Bucurescilor”

Arheologii au găsit în acea vară a anului 1957, pe fosta reședința a boierilor Dudești, o pivniță zidită din cărămizi, acoperită printr-o boltă semicilindrică, susținută din loc în loc prin arcuri. La doi metri și jumătate sub sol au descoperit o pardoseală intactă din cărămizi. Au studiat un zid cu o înălțime de 3,71 m și cu o lățime de 0,48 m întărit prin contraforturi. “Palatul Dudescilor este una din rarele locuințe feudale construite lângă centrul Bucurescilor și aparținând unui mare dregător, care a fost cercetată arheologic, fixată topografic, datată și precizată din punct de vedere istoric”, concluziona Gheorghe I. Cantacuzino.

Arheologii au mai găsit un ban turcesc, un dinar unguresc și o cadă cu doage de stejar

Ca să vă imaginați istoria din spatele bolții de cărămidă țesută, iată ce au mai găsit arheologii în perimetrul cercetat. O monedă turcească, capete de omoplați de vită decorați cu crestături, un ac din bronz, vase din lut, străchini, cești cu toartă, un pieptene din os. Au mai dat peste fragmente ceramice și au descoperit un dinar ungar din argint emis în anul 1610 sub Mathias II, Rege al Ungariei. Au descoperit chiar și o cadă. “O cadă de formă ovală, compusă din doage de stejar verticale, unite prin cercuri exterioare din fier de secol al XVIII-lea. Cada a slujit mai degrabă pentru spălatul rufelor, decât pentru baia persoanelor”, Gheorghe I. Cantacuzino.

Ruinele din Mahalaua Sfinților Apostoli, o zestre de patrimoniu

Arheologii au scos la lumina o pivniță dublă și un ansamblu de camere de locuit care constituiau, probabil, nucleul vechi al Palatului boierilor Dudești. Rămășițele subterane ale Palatului au fost degajate odată cu construirea Blocului Scriitorilor. Zidurile au fost demolate în timpul sistematizării din anii ’80, iar vestigiile au dispărut. Dar bolta din cărămidă țesută a rămas.

“Cărămida din care este alcătuit zidul este de tip îngust și alungit, specifică în București perioadelor de dinainte de cca 1880. Zidul de pe strada Vânători continuă și pe hotarul lotului din strada Sfinții Apostoli nr 44. Înspre strada Vânători îndeplinește funcția de calcan, fiindu-i adosate în timp clădiri noi demolate în timpul sistematizărilor. Ferestrele în arc rotunjit, ancadramentele lor cu chenar subțire și bosajul de la colțuri și dinspre ferestre, toate trimit la stilul specific anilor 1840-1850 din Principatele Române”, “Laboratorul de Memorie Urbană”.

Ruina din care dispar fragmente aparține Statului Român

Cui aparține terenul cu ruina sa, monument istoric? Deocamdată Statului Român, ne spune Institutul Național al Patrimoniului. La data când s-a făcut constatarea pe teren, un copac și gunoaiele de lângă ziduri au avut parte de o incendiere, în buna tradiție a incendierilor atunci când este vorba de eliberarea unui teren valoros. “Privitor la imobilul din strada Vânători, vă informăm: Ca urmare a incendiului din 01.10.2019 care a afectat imobilul, la autosesizare, provizoriu, imobilul a fost înregistrat din oficiu sub numele Statul român prin sector 5, cu teren cu suprafața estimată de 750 mp”, a constatat Institutul Național al Patrimoniului.

112patrimoniu.ro – aici puteți sesiza orice demolare sau distrugere de patrimoniu

Dorothee Hasnaș este arhitect, consilier al Grupului de lucru “Patrimoniu” al Ordinului Arhitecților din România, filiala București. Reprezintă și Platforma http://112patrimoniu. ro. Practic, oricine observă distrugerea unei clădiri de patrimoniu, poate sesiza CRIMA la 112patrimoniu.ro. Un fel de Telefonul Copilului, un fel de “Turnați aici” nobil, cu misiunea de a conserva și de a cunoaște patrimoniul orașului.

“Poveștile sunt cel mai de preț bun, sunt singurul lucru pe care nu poate să ți-l ia nimeni”

B365: De ce este importantă pentru București bolta din cărămidă țesută?

Dorothee Hasnaș: “Până la urmă, fiecare oraș are istoria lui. Are niște rămășițe, niște vestigii care spun povestea lui. Poveștile sunt cel mai de preț bun, sunt singurul lucru pe care nu poate să ți-l ia nimeni. Atunci când oamenii călătoresc, se duc într-un anumit loc tocmai ca să-i afle povestea. Din păcate, dacă dispare bolta aceasta unică, dispare și un martor al istoriei Bucureștiului”.

“Nimeni n-o să vină într-un oraș ca să vadă noi dezvoltări imobiliare”

Dorothee Hasnaș: “De altfel, foarte multe din vestigiile acestea dispar făcând loc unor dezvoltări imobiliare anonime, pentru că așa funcționează politicile publice în ultima vreme. Când înlocuiești toate părțile care dau identitate unui loc cu lucruri noi, pierderea este enormă pentru că astfel locul nu mai are nicio poveste. Dacă studiul de fezabilitate spune că este oportun pentru un dezvoltator imobiliar să construiască un bloculeț în locul acelei boltei, va fi un bloculeț, dar nimeni n-o să vină într-un oraș ca să vadă dezvoltări imobiliare. Cea mai importantă învățătură din ultima vreme este că doar cultura, încurajarea unor demersuri culturale, protejarea unor valori de patrimoniu, acestea dau valoare unui loc regional, zonal, și nu interesul unui privat.”

“La Berlin, în momentul în care oamenii află istoria unui loc îl adoptă, nu vor să-l piardă”

B365: Nu mai vreau să scriu povești despre Patrimoniul care dispare, vreau să facem ceva concret. Ce putem face ca să salvăm bolta?

Dorothee Hasnaș: “Pentru început, locul trebuie să fie făcut cunoscut, bucureștenii să știe ce este acolo. Ați văzut și dvs: dacă te duci pe strada Vânători treci pe lângă o ruină amărâta și nu vezi bolta dinăuntru. Locul ar trebui să fie cunoscut și apoi conservat. Iată cum se întâmplă la Berlin, apropos de cum să conservăm sau de ce să conservăm. În momentul în care oamenii află de un lucru, află istoria lui și doresc să-l adopte, să facă parte din povestea lor, să nu-l piardă. Atunci locul acela devine puternic, devine un marker de identitate locală. Și identitatea este puternică, nimeni n-o să adopte vreodată vreun blocșor anonim. Nimeni nu o să spună asta e o dezvoltare imobiliară, aici vin în fiecare zi să văd cât e de frumoasă, îmi aduc prietenii din alt oraș să o vadă”.

“Dacă anihilezi un astfel de loc, se mai pierde o bucată din identitatea orașului”

Dorothee Hasnaș: “Nu știm exact în acest moment al cui este acel spațiu. Că nu s-a găsit încă proprietarul, că e Statul. Putem presupune, în mod elegant, că dacă avea un proprietar și el era responsabil, locul n-ar fi o ruină atât de distrusă. Un oraș valoros, un oraș pe care să-l iubești, în care vrei să te duci are multe locuri cu povești. Dacă anihilezi un astfel de loc, se mai pierde o bucată din oraș, n-o să se mai ducă nimeni în acea zonă. Ar trebui să fie politici publice deștepte care să încurajeze conversia unor locuri. Bolta se poate integra într-un loc care să devină un spațiu vizitabil. Una este să deschizi o cafenea la parterul unui bloc și altă este să o deschizi lângă un vestigiu istoric. Toată lumea o să vină acolo să stea la soare lângă o boltă impresionantă de secol al 18-lea, și o să și învețe ceva istorie cu ocazia asta”.

B365: Cum este făcută bolta?

Dorothee Hasnaș: “Este interesantă diferența de nivel, arată ca bolta unui subsol, ai impresia că a fost o cramă, ceva care ar trebui să fie sub pământ, dar este deasupra solului. Pe mine mă face să mă gândesc la cuhnia de la Palatul Mogoșoaia. Seamănă ca țesere a cărămizilor, este specifică pentru zonă și se vede că cei care au făcut-o erau meșteri foarte pricepuți. În București nu există la tot pasul asemenea lucruri, nici la Curtea Veche nu știu să avem o asemenea boltă”.

Dacă se va face vreodată cafenea hipsterească lânga bolta din cărămidă țesută, eu prima mă ofer să le turui amatorilor cum se plimba Boier Dudescu cu arnăuții pe strada Sfinților Apostoli, că era afemeiat și cocoșat, deștept, dar risipitor. Cum știa el franțuzește și a fost la Paris să-l vadă pe Napoleon si i-a poleit o alee cu zahăr ca să se dea cu sania.

Boierul Constantin Dudescu a intrat în Paris călare, însoțit de o ceată de arnăuți

Dintre toți Dudeștii, Logofătul Constantin Dudescu (1760-1831) a intrat în legendă pentru viața sa plină de aventuri și pentru ușurința cu care și-a risipit averea. Cronicarii spun că Dudescu a fost trimis la Paris de către boierii munteni cu un memoriu adresat Împăratului Napoleon I, în care se solicita ca Principatele Române să intre sub protecție franceză. Și-a făcut apariția călare în Orașul Luminilor, îmbrăcat în straie exotice orientale și înconjurat de o suită de 25 de arnăuți. Legenda spune că Dudescu i-ar fi spus lui Napoleon că, deși e vară, el poate să-l plimbe pe Majestatea Sa într-o sanie trasă de cai pe zăpadă. Ceea ce a și făcut, după ce a împrăștiat zahăr pe o întreagă alee. O altă sursă, Neagu Djuvara, nu credea o iotă din aceste povești gogonate și spunea că boierul nostru nu l-ar fi întâlnit deloc pe Napoleon, dar la Paris tot a fost.

“Marea grădină englezească” a boierului Dudescu înconjura ruinele de azi

Despre curtea Dudestilor vorbește și diplomata și scriitoarea Lady Craven, pe numele ei real Elizabeth Berkeley. Excentrica englezoaica a vizitat Bucurescii și a participat la un mare ospăț domnesc. Apoi a scris despre birurile pe care valahii le plăteau Înaltei Porți.

“Boierii îi presează pe oameni atât de tare, încât adesea bieții valahi fug în munți”

“Țara Românească plătește Porții un tribut de 400 de pungi de aur anual, pe lângă cereale, lână și multe mii de oi. Ciobanii adună în fiecare an 80 de mii de piei de vită, unt, brânză și pui. Pot spune că pe acest pământ toate sunt superioare prin natura lor. Această țară frumoasă, solul și climă care fac să crească recoltele, toate sunt însă în mâna soartei, sub o putere care exploatează oamenii după necesitățile Porții, iar boierii îi presează pe oameni atât de tare, încât adesea bieții valahi fug în munți”, Lady Craven în “A journey throught the Crimea to Constantinople în a series of letters”, Volumul X al colecției Călători străini despre Țările Române, partea I, Editura Academiei Române, 2010.

Lady Craven a scris despre obiceiurile de la Curtea Domnească după ce a mâncat cu furculițe de argint englezești

În anul 1798, pe vremea când bolta noastră cu cărămidă țesută era nouă, Lady Craven a ajuns la curtea lui Nicolae Mavrogheni, cel care a rămas de pomină în cronici pentru că a poleit cu aur coarnele cerbilor de la trăsura sa. Lady Craven a stat în Bucuresci o zi și o noapte, la mijlocul lunii iunie 1786, spun istoricii de la Biblioteca Muzeului București. Mavrogheni a primit-o cu mare fast la Curtea Domnească și a tratat-o ca pe un sol, din respect pentru că avea firman de la Poartă pentru trecerea prin Țara Românească. Când a ajuns la Palatul Domnesc – Curtea Nouă de pe Dealul Spirii- Lady Craven a primit în dar un armăsar pur sânge arab.

“Grădina Dudeștilor seamănă cu o grădină de zarzavat a unui ajutor de păstor din Anglia”

A fost tratată cu cafea, dulciuri, plus concert cu meterhaneaua turcească și a cunoscut-o pe soția Domnului, Mărioara Mavrogheni. De la Curtea Nouă a plecat la vestita grădina englezească Logofătului Nicolae Dudescu. “Ce am văzut semăna cu o grădină de zarzavat a unui ajutor de păstor din Anglia”, scrie Lady Craven. Cină a fost servită într-un mod cât se poate de european. Masa, scaunele, argintăria, în mare parte englezești, i-au făcut Doamnei o minunată impresie.

Fiecare cărămidă din boltă are legătură cu istoria Bucureștiului

B365: Ce credeți că se se va întâmpla cu această boltă?

Dorothee Hasnaș: “ S-ar putea să dispară până apucăm să facem ceva noi cetățenii, noi bucureștenii, specialiștii, deși ruina este monument istoric, deci statutul acesta ar trebui să o protejeze. Dar, odată dărâmată, ce să mai protejezi? Nu ar fi un caz special în București în care un monument dispare peste noapte. Și se va uita total de ea, se va vorbi ca despre vestigiile din epoca bronzului care au fost descoperite în anii ’20 pe Dealul Spirii și apoi au fost demolate, disparând odata cu dealul în timpul demolarii Cartierului Uranus. Nici despre ele nu-și mai amintește nimeni”.

“În cel mai fericit caz avem șansa să adoptăm monumentul acesta”

Dorothee Hasnaș: “Însă, în cel mai fericit caz avem șansa să adoptăm monumentul acesta, emoțional, ca poveste. Să fie atât de discutat subiectul, încât bucureștenii să-și dorească conservarea lui. În prezent este amenințat pentru că dacă acolo a avut loc un incendiu și vecinii s-au prins că nu intervine nimeni, apoi a mai fost demolat un zid recent, în ultimele două săptămâni, și iar nu s-a întâmplat nimic, atunci limita de proprietate poate fi modificată ca prin minune și ruina dispare. Dar, dacă reușim să atragem atenția asupra acestui loc irepetabil, cu atât mai mult cu cât el se află în proprietatea Statului, ar putea să fie pus în evidență și vizitat. Apoi ar putea fi restaurat, am putea pune alături o food truck, o cafenea, ceva care să marcheze acest loc”.

„Cu bolta de căramidă poți să reactivezi o întreagă zonă și toată lumea ar avea de profitat”

Dorothee Hasnaș: “Mi s-ar părea fantastic să reușim ceva, este marea mea pasiune, ceea de a integra ceva pornind de la niște dovezi ale trecutului care au o poveste și care au supraviețuit timpului. În fond, poți să reactivezi o întreagă zonă și toată lumea ar avea de profitat. Si cei care au birouri acolo, și cei care dorm acolo, cei care muncesc acolo, toți ar putea să profite de pe urma unei reactivări inteligente a zonei”.

Odată cu bolta din cărămidă țesută dispare o poartă către trecutul orașului Bucuresci. Distribuiți articolul și vă poftesc la luptă, valahilor. Să luptăm pentru cărămizile noastre. Apoi, după izbândă, la cafeneaua de lângă Boltă, să le arătam turiștilor rătăciți pe strada Sfinților și cada cu doage de stejar, să se minuneze și ei. Să țesem ceva, ca să nu ne destrămăm. Sa număram cărămizile. Oare câte au încăput în Bolta pe care astăzi, în anul 2021, niciun meșter chiar nu știe să o facă?

„Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele