ASCUNSE ÎN BUCUREȘTI

Vrei să dai nas în nas cu Mihai Viteazul? Îl găsești în București și zici că-i viu! Are privirea aia tăioasă de-ți dă fiori și barbă din par de iac

În premieră absolută în România, un tânăr sculptor, Radu Panait, a reușit să realizeze reconstrucția facială a voievodului Mihai Viteazul, cel care a fost pentru scurt timp “Domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei”. După 422 de ani de când i-a fost tăiat capul, îi putem admira chipul și cuca cu pană de fazan, de parcă ar fi viu și ar vrea să ne spună vreo două. Are aceeași privire aprigă din litografii și n-aș vrea să rămân încuiată cu el o noapte, în muzeul Șuțu din București. Ce ne spune fața lui aspră? Cine a fost personajul istoric? Cum a devenit mit național, când el a fost mai mult războinic si mercenar, si mai puțin unificator, după unii istorici? Secretele Capului, mai jos.

Severul supererou Mihai Viteazul nu și-ar fi imaginat vreodată că cineva îi va studia craniul și îi va da un chip apropiat de cel pe care l-a avut acum mai bine de 400 de ani. Cu cărniță pe el, cu mușchi, piele, buze, ochi și tot tacâmul. Exact cum am văzut pe Viasat History că au făcut cu Nefertiti, Dante sau cu Henry al VIII-lea. Astăzi, tot românul poate vedea adevărata față a celui despre care am învățat la orele de istorie. “I-au tăiat capul în cort și a zăcut trei zile gol, la marginea drumului. Capul cu barbă cu tot l-au pus pe hoitul unui cal, care murise acolo tot atunci și astfel a stat capul acolo mult timp, scrie istoricul maghiar Istvan Szamoskozi în “Istoria Transilvaniei” despre asasinarea voievodului din ordinul Împăratului Rudolf al II-lea.

mihai, viteazul, reconstituire faciala
Sculptorul Radu Panait a lucrat doi ani la reconstituirea chipului Voievodului.

Mihai Viteazul a primit perucă din păr uman (oricum era chel) și păr de iac pentru barbă și mustață

Are nasul coroiat, ochii mari, pomeți de Hollywood, păr uman pe cap, plus barbă și mustață făcute din par de iac, că numai iacul are firul sârmos. Parcă-l aud: Salut Toni, unde mă aflu? Așa arată Raiul? Ce caut pe măsuța asta și unde este jumătatea mea din partea de jos? M-ați tăiat de la brâu in jos? M-ați tăiat, iar? Ce-i aia muzeu? Cine este domnitorul pașalâcului București, cine este Nicușor Dan? Unde-s turcii? Îmi miroase barba a iac, îmi aduci și mie un biftec tartar? Dar, din păcate, nu poate vorbi să ne spună ce a vrut să facă el cu Unirea, de ce îl dușmănea generalul Gyorgy Basta de a pus să i se taie capul, și câte și mai câte, pe care nu putem să le cuprindem cu mintea noastră de azi.

mihai, viteazul, reconstituire, faciala
Nice to meet you, Mihai Viteazul, arăți ca scos din cutie.

Chipul lui Mihai Viteazul a fost reconstituit cu cea mai mare acuratețe prin utilizarea datelor științifice și tehnice de ultimă generație, la inițiativa lui Adrian Majuru, istoric și manager al Muzeului Municipului București. Un proiect la care domnul Majuru a lucrat ani in șir. Cel ales să facă lucrarea a fost sculptorul Radu Panait, absolvent de UNARTE cu studii în Italia și un masterat în sculptură la Carrara. La baza demersului sau au stat măsurătorile antropometrice făcute de profesorul Francisc J. Rainer în primăvara anului 1920, atunci când a fost invitat la Iași de către Statul Major al Armatei Române, cu misiunea de a studia craniul Voievodului.

reconstituire, faciala, mihai viteazul
Sculptorul Radu Panait a realizat reconstituirea faciala, fapt unic in România.

Preoțimea nu și-a dat acceptul să scanăm craniul lui Mihai Viteazul”

Proiectul a început la îndemnul domnului Adrian Majuru, având dânsul un carnet din anii 20 al marelui antropolog, medic, profesor și cercetător Francisc Rainer, cu măsurătorile exacte ale craniului. În prealabil, dânsul și echipa dumnealui, au încercat să facă rost de craniul lui Mihai Viteazul, numai că preoțimea nu și-a dat acceptul sub nicio formă, invocând că nu se poate deschide racla. Racla de la mănăstirea Dealu se putea ridica, era un capac de marmură care se putea ridica. Am avut acces la schițele lui Rainer, la măsurători, am avut și fotografii din toate unghiurile și acestea m-au ajutat foarte mult. Rainer avea niște adnotări foarte succinte asupra punctelor antropometrice, adică zigonium care este distanța între punctele maxime ale zigomatelor, ale pomeților, de la vertex la barbie, sub toate denumirile medicale. Și atunci, știind care sunt proporțiile, l-am făcut să semene, dar nu numai să semene ci să fie și în proporția reală indicată de măsurători. Cuca a fost făcută la comandă de un croitor, asta după ce i-am băgat firele de par care erau mai lungi si am chemat un stilist care l-a tuns si coafat ca pe vremea lui. Părul este natural uman la cap și la barbă, iar la mustață trebuia să fie mai sârmos și este păr de iac”, îmi spune sculptorul Radu Panait.

mihai, viteazul, reconstituire, faciala
Mihai Viteazul a prins viață.

Mihai Viteazul de la Muzeul Șuțu din București are între 35 și 40 de ani

Tot proiectul s-a desfășurat cu foarte multe măsurători, există scrieri și documentație despre carnație. Care este grosimea carnației vis-a-vis de acele puncte găsite pe craniu, pe osatură. Și anume, cum se leagă mușchii, nu știam cât de proeminenți ar fi în relație cu osatura. În tabelele de specialitate sunt indicate anumite zone și grupe musculare, am făcut o medie, am ținut cont de sex, vârstă și l-am încadrat în 35-40 de ani ca să fie cumva mult mai apoape de reprezentările grafice. Patru sunt documentate ca fiind făcute în timpul vieții, la două a stat model, vorbim de chipul care apare pe bancnote. Important este de știut că cele patru portrete din timpul vieții sale nu seamănă între ele, clar nu se știe cât de dibaci a fost artistul în a-l reprezenta întocmai. În primul an am făcut o serie de trei lucrări, o dată craniul prezentat ca atare, cu carnație în cea de-a doua, dar fără pilozități absolut spân, ulterior i-am modelat mustața și barba”, spune Radu Panait.

Am folosit un latex special care se folosește în industria cinematografică”

În al doilea an am tras o matriță, m-am întors la varianta cu carnația care era un rezultat științific, am tras un mulaj în care am turnat o replică fidelă într-un latex special care se folosește în industria filmului la măști și efecte speciale. Acest latex se poate pigmenta și picta, am făcut rost de la un specialist care făcea proteze oculare pentru oamenii cu handicap, pentru ca ochii să fie cât mai aproape de realitate dându-i dimensiunile orbitelor cât se poate de documentat. M-am informat și asupra tehnicii care la noi nu există, fiind singurul exponat de acest gen de reconstituire facială. Rainer a fost esențial pentru că a dat măsurătorile exacte ale craniului, l-a studiat, fotografiat și apoi craniul s-a întors sub cheia bisericii, iar studiul lui Rainer, părintele antropologiei din România, nu a fost publicat până acum, nu știu din ce motive. Noi puteam să scanăm craniul și să-l printăm, nici măcar nu-l atingeam. Dar nu s-a dorit”.

Trei etape de lucru, doi ani de muncă.

Afară, o armata de oameni lucrează la o reconstrucție, eu singur a trebuit să fiu acea armata”

Îmi place ce a ieșit pentru că mi-a dat bătăi de cap și îmi place să-mi pun probleme. Punându-mi probleme am fost obligat să fac un studiu aprofundat a aceea ce se face și cum se face ca tehnică de reconstrucție. Domnul Majuru a încercat să lucreze cu specialiști străini, inițial. Dar, erau ocupați și nici nu s-ar fi băgat la o astfel de lucrare neavând capul lui Mihai Viteazul. Cine este Mihai Viteazul în comparație cu Nefertiti? Adică s-a putut ajunge la craniul lui Nefertiti, dar nu s-a putut ajunge la cel al lui Mihai Viteazul. În plus, străinii cereau 90.000 de euro numai pentru prima etapă de lucru, având o echipă de specialiști formată din nouă oameni. Afară așa se face. Există modelatori, antropologi, oameni de știință, medici, o armata întreagă și eu a trebuit să fiu această armata”.

mihai, viteazul

Mihai s-a născut în Târgul cu Floci, din mama grecoaică și tată grec și știa puțin românește

Capul lui Mihai Viteazul se află la Mănăstirea Dealu din 1920. Din anul 1601 a fost plimbat și ascuns, ca să nu cadă în mâna dușmanilor. În timpul primului război mondial a fost mutat la Iași, trimis în Rusia pentru un timp, apoi înhumat definitiv în cadru festiv în prezența Regelui Ferdinand la Mănăstirea Dealu. Cine a fost Voievodul Mihai? S-a născut în Târgul cu Floci și ajunge domn al Țării Românești în anul 1593, după ce plăteste o mare sumă de bani, 400.000 de fiorini, la Poarta Otomană. Aderă la Liga Sfânta Creștină din care făceau parte Sfântul Imperiu Romano-German, Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara. S-a bătut cu turcii și i-a scos din București în 1595 că făcuseră pașalâc din urbea noastră. A fost domn al Țării Românești, Stapânitor al Ardealului și al Moldovei pentru câteva luni, iar în anul 1601 îl găsim comandant militar în slujba Imperiului Habsburgic.

,

În cea mai înjurată carte din România, Mihai este prezentat drept cuceritor care nu știa bine românește, și nu unificator

În anul 2010, istoricul Lucian Boia a publicat o carte pentru care este înjurat și astăzi, “Istorie și mit în conștiința românească”, editura Humanitas. O carte în care demontează cu documente istorice mitul lui Mihai Viteazul și îl prezintă drept războinic, cruciat și mercenar care nici măcar nu știa bine românește. Mihai visa la coroana Ungariei și a Poloniei și a fost folosit de Imperiul Habsburgic pentru a cuceri Transilvania pentru austrieci. „Istoria a fost întotdeauna și un instrument de putere. Cine stăpâneste trecutul are șanse mari de a stăpâni și prezentul. După 1989, condiționarea opiniei publice prin istorie s-a dovedit o constantă a strategiei Puterii, un mijloc cu atât mai abil, cu cât pentru cei mai mulți este insesizabil. Societatea civilă trebuie să învețe să se apare de intoxicarea prin istorie”, spune Lucian Boia în “Istorie și mit în conștiința românească”.

Au supus Domnia lui pă turci, pă moldoveni, pă unguri, de-i avea pe cap ca pe nește măgari pe toți”

Domnitorul care a reușit să stapânească pentru scurt timp, 1599-1600, cele trei țări reunite, abia trei veacuri mai târziu, în România modernă, începe a fi receptat drept unificator. Pentru cronicarul Miron Costin, Mihai Viteazul era un străin care a cucerit Ardealul și Moldova, “fiind pricină de multă vărsare de sânge între creștini. “Li se urâse muntenilor cu domnia lui Mihai Vodă, tot cu oști și războaie. Au supus Domnia lui pă turci, pă moldoveni, pă unguri, de-i avea pe cap ca pe nește măgari pe toți”, spun cronicile muntenești.

E clar că moldovenilor nu le-a plăcut intrarea lui Mihai Viteazul în Moldova, fiindcă era țara lor”

Mihai Viteazul ar fi realizat, pentru scurt timp, o prima schiță a României mari. Acest lucru nu este evident. Dacă ce uităm la scrierile cronicarilor, la câteva decenii sau la cel mult un secol după Mihai Viteazul, vedem că nu apare nicăieri o interpretare națională. Miron Costin pune în evidență războaiele lui Mihai Viteazul, faptul că muntenii se săturaseră de atâtea războaie. Nicăieri nu apare vreo afirmație de tip național. E clar că moldovenilor nu le-a plăcut intrarea lui Mihai Viteazul în Moldova, fiindcă era țara lor. Aveau altă identitate, apropiată de cea a Țării Românești, dar totuși distinctă. Ce le trebuia un Mihai Viteazul?” spune istoricul Lucian Boia.

Mulaj, capul lui Mhai Viteazul.
Mihai era un cuceritor străin, ambițios și neastâmpărat care turbură țările din vecinătatea sa”

Vă pun aici și niște citate din cronici si din Lucian Boia, că nu ați mai citit demult cărti de istorie, de când stăm cu toții pe facebook cu Covidul si vaccinul.

A.D. Xenopol afirmă răspicat lipsa oricărui sens național în politica domnitorului[…] atâta de puțin se gândea Mihai la unirea românilor, încât nici nu concepea, după vremurile de atunci, unificarea administrativă a țărilor române, ci numai întocmirea lor sub niște domni supuși și ascultători de el, după sistemul feudal, ce încă tot nu se dezrădăcinase din mintea oamenilor. […] În sfârșit, dovada cea mai înveterată că lui Mihai nici nu i-a trecut prin minte ideea unirii este împrejurarea că el nu eliberează, când pune mâna pe Ardeal, pe poporul românesc din robia în care-l țineau nobilii acelei țări, ci din contră ia măsuri ca el să rămână în aceeași stare, garantând nobililor păstrarea neomenoasei ei constituții. Apoi ce fel de unire între români vroia să realizeze Mihai Viteazul, dacă el lasă în țara cea de căpetenie, în care dorea să domnească el însuși, poporația românească fără drepturi, supusă în robia cea mai degradantă de niște popoare de alt neam și de alt sânge cu el?”, Lucian Boia, „Istorie și mit în conștiința românească”.

Iorga caracterizează astfel sentimentele moldovenilor față de Mihai: Cucerirea Moldovei se făcu repede, dar nu trebuie să ne închipuim că moldovenii erau bucuroși de dânsa. Pe atunci, cum știm, fiecare țară era deprinsă să trăiască după datinile ei, cu dinastia ei străveche. […] Astfel mulți din supușii lui Ieremia Vodă priveau intrarea lui Mihai, nu ca pe a unui domn românesc mai viteaz, mai destoinic și mai glorios, venit să îndeplinească unitatea neamului în aceeași formă politică, ci ca pe a unui cuceritor străin, ambițios și neastâmpărat, care turbură țările din vecinătatea să.Lucian Boia, „Istorie și mit în conștiința românească”.

Cu Mihai Viteazul cu cucă, pană de fazan, barbă de iac, caftan și mantie vă puteți vedea la Muzeul Șuțu din București când aveți chef să vă impresionați iubita cu câtă istorie cunoasteți. Îl găsiți în expoziția permanentă “ Timpul Orașului”. Orașul nostru, București pe care l-a eliberat el cândva de turcii care astăzi fac shaorma bună in Centrul Vechi.

Nota B365.ro Toni scrie fabulos despre lucruri formidabile din oraș de care cei mai mulți probabil că nici habar n-aveam că există. Le dibuiește secretele, poveștile, viața cum dibuia Agatha Christie toți nenorociții. Și s-a pornit, e hotărâtă să #MakeBucharestGreatAgain.

  1. Școala Centrală de Fete din București, restaurare cu bucluc. Fără roșu pompeian, dar cu termopane, ce a fost si ce a ajuns cea mai frumoasă clădire realizată de Ion Mincu
  2. Make Bucharest Great Again. Cele mai spectaculoase restaurări de clădiri de patrimoniu din București. Azi, o bijuterie: Casa Budișteanu
  3. În inima Bucureștiului, pe Magheru, era cândva un fabulos templu grecesc. Comuniștii l-au darâmat în ’61 ca să pună în locul lui magazinul “Eva”
  4. Make Bucharest Great Again. Cele mai spectaculoase restaurări de clădiri de patrimoniu din București. Azi, o bijuterie: Casa Budișteanu

Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button