Votați Tudor Arghezi la Primăria sectorului 4 din București. De ce ar fi fost poetul un bun și prea cinstit Primar

27 mai 2022
178 Afișari
Votați Tudor Arghezi la Primăria sectorului 4 din București. De ce ar fi fost poetul un bun și prea cinstit Primar
Votați Tudor Arghezi la Primăria sectorului 4 din București; De ce ar fi fost poetul un bun și prea cinstit Primar

În anul 1926, poetul Tudor Arghezi și-a cumpărat o bucată de tarla în câmpia arsă de soare a Bărăganului, pe Dealul Piscului, în mahalaua Cărămidarii de Jos. Locul de la marginea Bucureștilor a primit numele de Mărțișor, în cinstea primăverii eterne. Timp de 12 ani a lucrat Tudor Arghezi la casa lui pe care a ridicat-o cu bani puțini; pe măsură ce mai scria și vindea o carte, mai făcea o cameră. În mahala, Tudor Arghezi era unul dintre puținii care știa carte, așa că oamenii l-au ales deputatul lor la Primăria Capitalei, cel care le reprezenta interesele. Cum a adus Tudor Arghezi o mahala prăfuită și înapoiată în secolul XX, mai jos.

Astăzi mahalaua Cărămidarii de Jos este un cartier prosper cu blocuri noi, unele chiar și de 11 etaje, clădiri ridicate ilegal în zonă protejată, la marginea cartierului Tineretului. Insă acum mai bine de o sută de ani, acolo te mâncau lupii. Despre casa lui Tudor Arghezi și povestea Mărțișorului aflați mai multe aici.

tudor, arghezi, martisor
Tudor Arghezi si Paraschiva Arghezi la Mărțisor. Foto credit Muzeul Literaturii Române.

Tudor Arghezi a fost deputatul mahalalei la Primăria Capitalei, singurul din cartier care știa să scrie petiții și avea influență la domnii cei mari

B365.ro: Ce era aici în perioada interbelică, cum arată locul?

Dorotheea Nicolescu, muzeograf, Mărțișor: “Era mahalaua Cărămidarii de Jos, iar Tudor Arghezi a fost delegat de mahala. Când a venit Arghezi aici, bineînțeles că vecinii lui nu erau niște intelectuali, niște cititori de reviste, cei mai mulți nu știau carte. S-a dus vorba din om în om că a venit în mahala, unu’, Arghezi, care se pare că are mare trecere la Primărie și e om deștept și gospodar, așa că l-au ales delegatul mahalelei”.

arghezi, tudor, martisor
Tudor Arghezi si Zdreanță, cel cu ochii de faianță, la Mărțisor. Foto credit Muzeul Literaturii Române.

Unde este acum intrarea la Mărțișor era o baltă în care se scăldau bivolii până la coarne”

B365.ro: Ce a făcut Tudor Arghezi pentru mahalagii?

Dorotheea Nicolescu, muzeograf, Mărțișor: “În primul rînd scria petiții în locul lor, pentru că ei nu știau nici să scrie, darămite să compună o petiție. Aici era câmp, pur și simplu. Povestește Arghezi, într-un articol din anul 1931, că atunci când a venit în mahala, pe locul unde este acum poartă de intrare, era o baltă unde se scăldau bivolii până la coarne. Era un singur puț care distribuia apă oamenilor, puțul celor trei olteni, grădinari și precupeți. Puțul celor trei olteni adormiți întru Domnul, Ion Simigiul și încă doi, Constantin Șerban și Ion Militaru, care au dat numele unor străzi din apropiere. Ion Simigiul este strada paralelă cu aleea care duce la Mărțișor”.

Fascinat de tot ce este nou și modern, Tudor Arghezi a fost primul și singurul din mahala care a avut radio made in USA, magnetofon, clocitoare electrică, Harley-Davidson și automobil. Lumea se aduna la Mărțișor să asculte știri la radio și muzică.

Martisor, tudor, arghezi
Mărțisor.

Tudor Arghezi le punea mahalagiilor muzică și știri la radio, de pe pervazul casei sale”

Dorotheea Nicolescu, muzeograf, Mărțișor: “Primul radio din Mărțișor a fost unul american, care avea două piese. Era radioul propriu zis, cu lămpi și cu butoanele asemănătoare cu cremele farmaceutice, și pâlnia de audiție, pe care o asemuiește fiul lui Arghezi, Baruțu, cu o oală de noapte întoarsă invers, că e rotundă. Pe asta o punea Tudor Arghezi pe pervazul ferestrei și îi dădea drumul. Haideți că a dat drumul la radio domnul Arghezi, să mergem să ascultăm o muzică și ce se mai întâmplă în lume, cred că spuneau cei din mahala”.

Dorea să facă o baie comunală, dorea să existe un firesc, un normal, o decență, să fie civilizată mahalaua”

B365. ro: Ce a făcut Tudor Arghezi pentru mahala?

Dorotheea Nicolescu, muzeograf, Mărțișor: “ A adus aici electricitatea și după numeroasele lui petiții au fost pavate ulițele pline de noroi. Chiar se implica și avea multe planuri. Spunea că ar fi vrut să facă pentru comunitate un dispensar, o școală pentru ca zecile de “nevârstnici” să se bucure de educație și să nu devină infractori, peste ani. Că acesta ar fi fost viitorul lor, fără educație, așa gândea Arghezi. Dorea să facă o baie comunală, dorea să existe un firesc, un normal, o decență, să fie civilizată mahauala. Spunea că pentru sănătatea morală a mahalelei ar trebui să vină din când în când câte un cărturar fără de arginți, un învățat care să le vorbească oamenilor despre viața de oraș la sat”.

arghezi, martisor
Imagine din cartier, 1970, foto credit facebook Tineretului si imprejurimile.
Tudor Arghezi: “Cartierul Mărțișor are nevoie, pentru sănătatea lui morală, de o biserica și de o grădiniță”

Opt sute de familii au băut din Izvorul celor trei olteni vreo cincizeci de ani, rămas ca un mormânt cu roată, încă neastupat de Primărie. Poate că timpul, cel mai bun urbanist și care a darâmat Babilonul, o să îmbune edilii să-l acopere și pe el. Cartierul Marțisor are nevoie pentru sănătatea lui morală de o biserica și de o grădină de copii. Câteva sute de nevârstnici, lăsați în voia străzii de părinții nevoiași duși la lucru, capătă deprinderile de care mai târziu legile și judecătorii nu vor mai în stare să-i dezbare. O învățătoare în mijlocul lor i-ar deprinde să lucreze de-a joaca, să cânte și să citească, adunați vara la umbră și iarna într-o sală caldă”, Tudor Arghezi, Opere, Publicistică, 1943-1947.

Tudor Arghezi: “Mahalaua are nevoie de o farmacie, de o vizită medicală bisăptamânală, de un dentist, o infirmerie, o baie cu duș și o sală de lectură și sfat”

Pentru cealaltă sănătate, greu încercată, profesorul Cantacuzino, prin îndemnul și rugăciunea cuiva din mahalaua Mărțișor, se hotărâse -pe când era ministru-să înființeze câteva gratuități, o farmacie, o vizită medicală bisăptămânală, cu dentist, o infirmerie cu trei paturi, o baie cu duș și o sală de lectură și sfat. Cineva din mahala dădea cărțile și un aparat de radio și ar fi citit sâmbăta un autor comentat. Alții, dintre cărturarii fără arginți, le-ar fi ținut cuvântări și conferințe simple în legătură cu viața lor de sat în oraș. Un proiect studiat trebuia să se desfășoare prietenește de-a lungul anului, fără solemnități și vână oratorică, politica și trăncăneala fiind interzise și lăsate pe seama presei lamentabil literare. Oamenii au așteptat în gol. Cantacuzino nu a mai fost ministru, Primarul Chiriță Vasilescu, om de multă omenie, nu a mai fost primar”, Tudor Arghezi, Opere, Publicistică, 1943-1947.

arghezi, martisor
Tudor Arghezi, Paraschiva si Mitzura se odihnesc in fata casei. Foto Antoaneta Dohotariu.
Tudor Arghezi a făcut chetă prin “Informația Zilei” și “Bilete de papagal” ca să strângă bani pentru modernizarea mahalalei

Cititori ai “Informației Zilei” și ai pagagalului Coc: dați cât vă lasă inima și punga, dragostea și mila, pentru așezămintele Mărțișor, cu încredințarea că banul adunat e gospodărit cinstit, cu controlul sever al locuitorilor, de către un comitet ales de ei pe mărturia unui trecut. Ei nu sunt nici arătoși: sunt numai niște oameni de ispravă, care și-au pus în gând să fie folositori copiilor frumoși, deștepți și necăjiți ai vecinilor din ulițele mahalaleli lor. Cei cu prisosuri vor pune în talger mai mult și cei strâmtorati cât de puțin. Poate că unii dintre noi sunt chinuiți de o remușcare, apăsați de o nedreptate, făcută cu voie sau fără de voie, mustrați de conștiință. Ei pot să dea sume neștiute și să rămână anonimi: povara sufletului se ușurează cu binele la care au contribuit”, Tudor Arghezi, Opere IX Publicistică (1941-1947).

Când vă duceți în vizită la Casa Memorială Mărțișor, să știți că Tudor Arghezi este cel care sfințit locul, deputatul mahalalei la Primăria Capitalei care a reușit să modernizeze așezarea.

Cookies