Vladimir Putin a rostit aici, la București, aproape exact aceleași cuvinte pe care le spune despre Ucraina acum, când a o atacă

Summitul NATO de la București (și consiliul NATO-Rusia), din primăvara lui 2008, este deseori invocat acum, de când Vladimir Putin a pornit războiul lui din Ucraina și lumea încearcă să înțeleagă dacă a fost, cu adevărat, o surpriză, sau dacă nu cumva, de fapt, au fost mereu sub ochii noștri toate semnele și eventualele semnalele de alarmă.

Summit-ul NATO-Rusia de la București, aprilie 2008. Câteva fapte

Summit-ul NATO de la Bucureşti s-a desfăşurat în perioada 2-4 aprilie 2008 şi reprezintă cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România. În același timp, a fost și summit-ul de  cele mai mari dimensiuni din istoria NATO, potrivit Ministerului Român de Externe. 

A fost cel mai mare Summit al Alianţei, atât ca număr de participanţi (peste 6500), cât şi ca formate. Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consilul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia) s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor participante la operaţiunea Alianţei în Afganistan, la care au fost prezenţi Secretarul General al ONU, Preşedintele Comisiei Europene, Secretarul General al Consilului UE, directorul Băncii Mondiale, alături de preşedintele afgan Hamid Karzai şi înalţi oficiali din statele de contact (Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Iordania).

La Summit-ul de la București au participat:

• 26 de state membre,
• 23 de state partenere,
• înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim -ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda).
• Preşedintele în exerciţiu al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a participat la primul Summit al Consiliului NATO-Rusia de la crearea NRC în 2002.

Extinderea NATO e fost, atunci, subiect crucial. Președintele american susținea aderarea Ucrainei și Georgiei  la alianță în 2008, dar, după cum scrie și Deutche Welle, aderarea a fost blocată de cancelara germană Angela Merkel și de președintele francez Nicolas Sarkozy, care nu au vrut să supere Rusia și să riște destabilizarea Europei de Est.

Așa că, atunci, la București, Ucraina și Georgia au primit doar o promisiune că, într-o zi, ar putea deveni țări membre NATO. Iată ce spunea punctul 23 al declarației finale a summit-ului.

NATO salută aspirațiile euro-atlantice pentru aderarea la NATO ale Ucrainei și Georgiei. Am căzut de acord astăzi că aceste țări vor deveni membre NATO. Ambele națiuni au adus contribuții valoroase la operațiunile Alianței. Salutăm reformele democratice din Ucraina și Georgia și așteptăm alegeri parlamentare libere și democrate în Georgia, în luna mai. MAP (Membership Action Plan) este următorul pas în drumul Ucrainei și al Georgiei către aderare. Astăzi spunem clar că susținem aplicațiile acestor două țări pentru MAP.

Chiar dacă Ucraina și Gergiaa nu au primit atunci MAP (Membership Action Plan), ci doar această promisiune a unei viitoare aderări, momentul 2008 de la București avea să fie invocat mai apoi de Moscova ca motiv al acestei îndelungate crize ucrainene.

În decembrie anul trecut (mai exact, cu doar câteva luni în urmă de acest război prezent), ministrul rus de externe Serghei Lavrov a ameninţat de la tribuna OSCE cu un nou conflict în cazul extinderii NATO spre Est. În decembrie 2021, Lavrov sublinia că promisiunile de aderare făcute Georgiei şi Ucrainei la summitul NATO de la Bucureşti în 2008 constituie o „mină” care a „detonat” deja în Georgia în 2008.

Ce spunea Vladimir Putin despre Ucraina la București, în aprilie 2008

Cu un ton nu atât de categoric și de furios ca acum o săptămână, când a pornit războiul din Ucraina, Vladimir Putin a spus și atunci, la București că existența Ucrainei, așa cum este ea, este rezultatul unui fel de croitorie geo-strategică sovietică. Iată fragmentul din discursul lui Putin la București, cel referitor la Ucraina:

Dar în Ucraina.. Aici, o treime sunt etnici ruși. Din patruzeci și cinci de milioane de oameni, conform recensământului oficial, șaptesprezece milioane sunt ruși. Există regiuni, în care doar populația rusă trăiește, de exemplu, în Crimeea. 90% sunt ruși. În general, Ucraina este un stat foarte complicat. Ucraina, în forma în care există în prezent, a fost creată în epoca sovietică. Și-a primit teritoriile din Polonia – după cel de-al Doilea Război Mondial, din Cehoslovacia, din România – și în prezent nu s-au rezolvat toate problemele de la graniță. regiune cu România în Marea Neagră. Apoi, a primit teritorii uriașe din Rusia în estul și sudul țării. Este o formare complicată de stat. Dacă introducem în el probleme NATO, alte probleme, poate pune statul în pragul existenței sale. Acolo au loc probleme politice interne complicate. Ar trebui să acționăm și cu foarte-foarte atent. Nu avem niciun drept de veto și, probabil, nu ne pretindem că avem. Dar vreau ca noi toți, atunci când decidem astfel de probleme, să ne dăm seama că acolo avem și interesele noastre. Ei bine, șaptesprezece milioane de ruși trăiesc în prezent în Ucraina. Cine poate afirma că nu avem niciun interes acolo?

Ce a spus Vladimir Putin despre Ucraina în februarie 2022

Acum, în februarie, când a semnat decretul pentru independența Donețk și Lugansk, Vladimir Putin a spus aproape aceleași cuvinte pe care le-a spus, acum 14 ani, la București: Mare parte din Ucraina a fost creată de sovietici. Iată un fragment din ceea ce BBC numea, zilele trecute, „Discursul furios cu care Putin rescrie istoria Ucrainei”

Voi începe cu faptul că Ucraina modernă a fost creată în întregime de Rusia sau, mai precis, de Rusia bolșevică, comunistă. Acest proces a început practic imediat după revoluția din 1917. A fost făcută din părți date de Lenin de la Rusia. După, înainte și după al doilea război mondial, Stalin a dat Ucrainei părți din România, Polonia și Ungaria. În 1954 Hrusciov a dăruit Crimeea. Așa a fost formată Ucraina. (…) Nu acuz pe nimeni, atunci era foarte greu, dar trebuie sa știm că anume așa a fost, după acțiunile bolșevicilor a apărut Ucraina. Intrarea Ucrainei în NATO este o amenințare directă pentru Rusia. Reamintesc, în 2008, i-au invitat pe ei și georgieni în NATO ș nu era voința lor, dar au trebuit să fie de acord cu partenerul mai mare.

La București, în 2008, Vladimir Putin spunea despre Ucraina ce a spus acum, când a pornit războiul: Ucraina e „invenția” URSS.