Vintilă Brătianu, primarul care a făcut bulevardele și străzile Bucureștiului de azi și care a iluminat aproape tot orașul

28 mart. 2024
446 Afișari
Vintilă Brătianu, primarul care a făcut bulevardele și străzile Bucureștiului de azi și care a iluminat aproape tot orașul
Vintilă Brătianu, primarul care a „trasat” bulevardele și străzile Bucureștiului de azi și care a iluminat aproape tot orașul. Sursa foto: Wikipedia

Născut într-o familie de seamă, Vintilă Brătianu nu s-a lăsat mai prejos de înaintașii lui și a avut o carieră înfloritoare, cu un parcurs unic. Acesta a fost un economist de înalt calibru, prim-ministru al României, ministru de Finanțe și primar al Capitalei. În următoarele rânduri vom vorbi despre activitatea sa la „cârma” Bucureștiului, care a fost caracterizată de un obiectiv clar și ambițios: satisfacția intereselor bucureștenilor într-o manieră cât mai transparentă și eficientă.

Cu un puternic efect lăsat asupra istoriei politice și economice a României, Vintilă Brătianu a rămas cunoscut drept una dintre personalitățile marcante ale începutului de secol XX pentru realizările sale ca ministru de Finanțe, prim-ministru și primar al Bucureștiului. Tatăl său, Ion I.C Brătianu, îl alinta încă din copilărie „precupețul”, pentru că încă de la o vârstă fragedă dovedise simțul negociatului și o intuiție ieșită din comun. După ce a absolvit liceul la „Sfântul Sava” în București, acesta face un an de pregătire în matematică la Liceul „Saint Louis” din Paris, la recomandarea tatălui, deși Vintilă era pasionat de arhitectură. Apoi, în 1887 este admis la prestigioasa Școală Centrală de Arte și Manufacturi, pe locul 85 din totalul de 285 de studenți acceptați.

Vintilă Brătianu, viitor primar al Capitalei și… „fiu de agricultor”

În momentul înscrierii la facultate, în Paris, Vintilă Brătianu a declarat că tatăl său este agricultor, deși la acea vreme Ion I.C Brătianu era prim-ministrul țării. Conducerea școlii i-a cerut ulterior explicații acestuia, Vintilă spunând că postul de prim-ministrul al tatălui său este temporar, în timp ce profesia de agricultor era cea de bază, potrivit Adevărul. La întoarcerea în țară, se numără printre personalitățile politice care au teoretizat ideologia liberală „prin noi înșine” și care doreau un proces radical de modernizare al societății române, prin măsuri precum votul universal sau exproprierea marilor proprietăți.

După ce a fost secretar general în cadrul Ministerului Finanțelor, Vintilă Brătianu a ocupat funcția de primar al Capitalei, începând cu iunie 1907, având un țel interesant și greu de dus la final pentru bucureșteni: satisfacerea problemelor și intereselor acestora, cât mai corect și mai transparent posibil.

Ce măsuri a impus prima dată Vintilă Brătianu și cum a găsit Bucureștiul

În momentul în care Vintilă Brătianu a preluat frâiele Primăriei Capitalei, Bucureștiul suferea de mai multe probleme, cea mai gravă fiind legată de serviciile publice. Astfel, alimentarea cu apă a locuințelor, transportul în comun și iluminatul, de exemplu, erau gestionate de companii cu capital străin, după ce fuseseră concesionate în moduri necinstite, pe sume mult mai mari decât ar fi trebuit. De ce a făcut asta Primăria Capitalei? După cum a spus primarul Mihail G. Cantacuzino, municipalitatea ar fi întâmpinat „greutăți”, alternativa fiind semnarea de contracte supraevaluate.

„Domnilor Consilieri, țin să vă declar de la început că sunt cu totul contra explotării în regie la noi.
În condițiunile care rezultă din organizarea noastră comunală, din moravurile noastre, din influențele politice nesfârșite asupra chestiunilor de ordin economic nu este cu putință a se face la noi cu izbândă o exploatare în regie a iluminatului. Greutăți de tot felul am întâmpina pe această cale” Mihail G. Cantacuzino, primarul Bucureștilor, Expunere de motive la hotărârea de acordare a concesiunii iluminatului public, din anul 1905.

Pentru a contracara această situație, Vintilă Brătianu a construit Uzina Electrică Comunală și a pus bazele Societății de Tramvaie București, ambele companii aflate în subordinea Primăriei Capitalei. Astfel, nevoia de concesiuni a scăzut considerabil pentru București, acest aspect fiind esențial pentru modernizarea orașului.

Cât a durat ca Bucureștiul să aibă primul plan de sistematizare serios

Mai mult, primul plan de sistematizare bazat pe teorie științifică modernă a fost făcut la comanda lui Vintilă Brătianu, în anul 1911. Acestui plan îi datorăm deschiderea marilor artere care există azi în București, în condițiile în care fostele administrații ale Capitalei își luaseră angajamentul ca un plan de sistematizare temeinic să fie realizat până în anul 1900. Planul prevedea crearea de bulevarde circulare, de piețe, de definire a cartierelor și de creare a parcurilor.

Până atunci, în București se construia „după ureche”, fiecare cum are sau cum poate – autoritățile și cetățenii nu aveau un set de norme și reguli după care să se ghideze împreună. Totuși, în 1894 a fost adoptată Legea pentru organizarea comunelor urbane. Legea presupunea faptul că toate orașele să aibă planuri de alinieri a străzilor și de realizarea a planurilor de sistematizare. Mai mult, un an mai târziu a fost votată Legea de mărginire a orașului București, fiind alipită o suprafață de 2.790 de hectare, care purta numele de „Ocol IV” și care înconjura orașul, scopul acesteia fiind de a stopa construcțiile neregulamentare și parcelările haotice.

Primarii Bucureștiului până la Vintilă Brătianu au ignorat aceste legi, acestea fiind implementate abia în mandatul său. La preluarea primăriei, Vintilă a observat că nu se cumpăraseră terenurile pentru „Ocol IV” și că la periferia orașului de atunci, și anume în cartierele Balta Albă, Dudești, Floreasca, Tei, Ghencea, Rahovei și Panduri se construia haotic, în interesul celor care făceau parcelările, și apa curentă sau străzile iluminate lipseau aproape cu desăvârșire.

Ce realizări au rămas după mandatul lui Vintilă Brătianu

Printre cele mai importante realizări ale lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului trebuie să amintim construirea de trotuare la periferia orașului, prin promovarea amenajării de parcuri și de zone verzi. Spre exemplu, în mandatul său a fost deschisă pepiniera de arbori de la Grozăvești și s-au plantat peste 50.000 de arbori ornamentali.

La asta se adaugă ridicarea de clădiri cu scop public, precum patru școli primare, primele moderne din București, fiind dotate cu sală de mese și cu dușuri, Uzina de Gaz, Abatorul Comunal, Fabrica de gheață, Hala Obor sau noua Uzină Electrică Comunală.

De asemenea, pe lângă înființarea strămoșului STB, care se angajase la electrificarea rutelor deja existente, în timpul mandatului lui Vintilă Brătianu trebuie menționat că exista o singură linie de autobuze, pe traseul Gară – Centru, pe aceasta circulând 2 autobuze.

Vintilă Brătianu a pus în timpul mandatului său bazele unui sistem modern de iluminat public, care să nu fie concesionat, ci care să fie gestionat și controlat de autoritățile bucureștene. În momentul predării mandatului, primarul Capitalei a reușit performanța de a ilumina 1.149 din 1.238 de străzi, cele 134 de străzi neiluminate aflându-se la periferie, unde iluminatul era încă anevoios.

CITEȘTE ȘI

Delavrancea n-a fost doar scriitorul, ci și primarul Capitalei. El a introdus duminica liberă în București și a înlocuit tramvaiele trase de cai cu cele electrice

Povestea primarului din București care a fost părintele artileriei românești și prima persoană decorată cu „Virtutea Militară”, pe numele său, Gheorghe Manu

Arghezi i-a zis „întăiul primar bun al Bucureştilorˮ. Pache Protopopescu, primarul care a schimbat fundamental orașul în doar câțiva ani și care a fost numit, nu ales

Cookies