Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari

05 iul. 2022
43552 Afișari
Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești; Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari

Din cele 22 de vile proiectate la Balcic între anii 1930-1939 de arhitecta Henrieta Delavrancea-Gibory, puține mai sunt tefere. Unele au dispărut cu totul, altele sunt în ruină sau au fost transformate în hoteluri, ceea ce este mai bine decât să moară. “Micul Paradis al României Mari” de la Balcic a însemnat o mare bogăție arhitecturală și culturală, ale cărei urme mai pot fi văzute și astăzi în Orașul Alb de pe Coasta de Argint. Recent, una dintre primele vile românești construite la Balcic, Casa Frederic și Cecilia Stork, a fost scoasă la vânzare pentru suma de 3.400.000 de euro. Anunțul imobiliar o prezintă ca fiind “o casă colonială din perioada ocupației”. Astăzi la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat patrimoniului orașului, ajungem la Balcic, în paradisul pierdut, locul în care protipendada României a avut cele mai chic case de vacanță, printre migdali, smochini și pescari turci, tătari, aromâni și bulgari.

casa, storck, balcic
Vila Storck era decorată excepțional, treptele ei ajungeau până în mare; „Închipuiți-vă o casă clădită pe o înălțime, cu marea la picioare”. Foto credit: Facebook, Cadrilater.
casa, storck, balcic
Înainte ca Regina Maria să-și ridice Cuibul liniștit la Balcic, pictorița și profesoara de arte decorative Cecilia Cuțescu-Storck și sculptorul Frederic Storck s-au încumetat să locuiască singuri “în pustietățile acelea. Foto credit Muzeul Taranului Român.

De câte ori am fost la Balcic, după anul 1989, m-a fascinat casa aceea părăsită, cu coloane semețe, ridicată deasupra falezei care duce la Cuibul Liniștit al Reginei Maria. M-a tentat gândul să sar gardul în gradina năpădită de buruieni înalte, să fac fotografii, să cercetez terasele, dar nu am avut curaj. Dacă îmi cerea socoteală vreun djentîlmen (domn) bulgar, organ al legii, ce să-i fi spus: Dobâr den? Dovi dane? Nazdrave?

Palatul Storck de pe faleza de la Balcic, prima clădire românească, un templu al artelor închinat Soarelui

Înainte ca Regina Maria să-și ridice Cuibul liniștit la Balcic, pictorița și profesoara de arte decorative Cecilia Cuțescu-Storck și sculptorul Frederic Storck s-au încumetat să locuiască singuri “în pustietățile acelea”. Se întâmpla în anul 1922. Dacă din casa lor din București au făcut un templu al artelor (astăzi Muzeul Storck despre care am scris aici), Palatul de la Balcic l-au închinat Zeului Soare și l-au transformat într-o școală de pictură, la care veneau cei mai mari pictori ai României: Iosif Iser, Ion Theodorescu-Sion, Sirato, Theodor Pallady, Tonitza, etc. Artiști, visători, scriitori, filosofi, boema Bucurestiului s-a mutat în orientalul Balcic.

casa, storck, balcic
Palatul de la Balcic l-au închinat Zeului Soare și l-au transformat într-o școală de pictură, la care veneau cei mai mari pictori ai României. Foto credit Wikimedia.
casa, storck, balcic
Casa Storck din Balcic a fost scoasă la vinzare. Foto credit topimmo.bg.

Vila Storck era decorată minunat, treptele ei ajungeau până în mare. „Închipuiți-vă o casă clădită pe o înălțime, cu marea la picioare”

Cu timpul, am făcut din casa noastră de la Balcic un mic castel, prin armonia proporțiilor, solemnitatea, cu interiorul sobru, dar distins și senorial. Închipuiți-vă o casă clădită pe o înălțime, cu marea la picioare, nelipsită de eleganță, desi în sobrietatea ei, semănă cu o cetate cu zidurile de la parter foarte înalte și compacte, întrerupte doar numai de câteva ferestre lungi și de o ușă înaltă și îngustă. Impunătoare fară a fi greoaie, lucrată în piatra albă adusă de la Cavarna și șlefuită, care, la lumina lunii, dă impresia unui palazzetto de marmură”, Cecilia Cuțescu-Stock, Fresca unei vieți, 1943.

Înainte ca Regina Maria să-și ridice Cuibul liniștit la Balcic, pictorița și profesoara de arte decorative Cecilia Cuțescu-Storck și sculptorul Frederic Storck s-au încumetat să locuiască singuri “în pustietățile acelea.

 

casa, storck, balcic
Balcic, Mahalaua turceasca la inceput de secol XX, Foto credit facebook Cadrilater.
balcic, turci
Balcic, perioada interbelică. Foto credit facebook Cadrilater.

Frederic Storck: “Forța oricărui artist stă în singurătatea aflată în vecinătatea mării”

Cecilia Cuțescu Storck, în urma succesului avut la Expoziția de la Maison d’Art, a reușit să cumpere la Balcic un fost pavilion turcesc numit Vila Elena. Cecilia, ca și alti artiști români precum Pallady, Pătrașcu, Sirato etc, a iubit întinderile marine, dominate de tensiunea dintre lumina și culoare; Balcicul împlinea acest vis (…) Casa familiei Storck se afla în vecinătatea reședinței regale. În apropierea lor își stabilise reședința de vară actrița Ortansa Satmary -sora Ceciliei- și soțul ei Alexandru Satmary, fiul lui Carol Pop de Szathmary. Pentru Frederic Storck, soțul Ceciliei, marea este izvor de inspirație, convins fiind că forța oricărui artist stă în singurătate, într-una aflată în vecinătatea mării”, Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck.

casa, storck, balcic
Vila de la Balcic, pictură de Cecilia Cuțescu-Storck.

Arcadele, căminul de piatră asemănător celor din palatele florentine, ușa de stejar cu forma mănăstirească, firida de piatră plină de farmec și balustrada compactă, care ducea din atelier în loggia, ofereau originalitate salonului mare. Odăile de culcare și sălile de baie aveau cupolele întrerupe de goluri mici în forme rotunde sau pătrate astupate cu geamuri după moda orientală. In loggie am pictat peisaje ideale, în care nu lipsesc corăbiile care popesesc în porturi, cu ziduri drepte și neobișnuit de înalte oprindu-se brusc în mare, cu drumuri prăpăstioase și fecioare în rugăciune”. Cecilia Cuțescu Stock, Fresca unei vieți, 1943.

„Atelierul meu din Balcic”, pictura semnată de Cecilia Storck.

balcic

În anul 1940, România pierde Cadrilaterul; populația românească este strămutată, iar patrimoniul arhitectural este preluat de autoritațile bulgare

Dantela decorațiilor romanice a patru coloane care străjuiau reședința se află astăzi în grădina Muzeului Storck din București. În septembrie 1940, Bulgaria revendică o bucată din trupul României, și așa sfâșiat de Ungaria hortystă și de Stalin. Doua județe din Dobrogea de sud au fost cedate Bulgariei. La trei ani după izgonirea din Paradis, Cecilia Cuțescu-Storck scrie: “Bucuria mi s-a năruit în pustiu de dorul Balcicului și duhul nostru rătăcește de atunci fără încetare prin acele locuri, alături de vântul nopților senine și al celor furtunoase, tânguindu-se împrejurul clădirii, sau în vârtejul frunzelor de nuc îngălbenite, în bazinele secate și pe cărările pustii”. Cecilia Cuțescu Storck Fresca unei vieți, București, 1943.

casa, storck,balcic
Foto credit: site-ul topimmo.bg.
Foto credit: site-ul topimmo.bg.
Agenție imobiliară: “Vila Storck a fost una dintre primele vile coloniste din Balcic”

În prezent, Casa Storck se află într-o avansată stare de degradare și a fost scoasă la vânzare. S-a dat pentru aproape 3 milioane de euro. “Vă prezentăm o proprietate remarcabilă – un monument cultural, o vilă-conac veche de un secol, cu ​​arhitectură unică, lângă mare, în Balcic”, ne spune site-ul topimmo.bg, oferta nr ZL-1367.

Această bogăție arhitecturală oferă soluții spațiale uimitoare ale spațiilor, care sunt pline de lumină naturală și priveliști captivante ale mării. Vila Storck a fost construită (1920-1926) de Frederic Stork, un sculptor ereditar (sic), român naturalizat de origine germană, și de soția sa, Cecilia Cuzescu -Stork, un artist celebru din prima jumătate a secolului XX, care a studiat la München și Paris. Prima femeie din Europa care a predat la Academia de Stat a Artelor (sic, Cecilia a fost profesor la catedra de arte decorative a Academiei de Arte Frumoase din București). Familia artistică a petrecut lunile de vară în oraș, iar Villa Storck a fost una dintre primele vile coloniste (sic, colonialiste) din Balcic. A fost construită înainte de „Palat” (se referă la Palatul Reginei Maria, n.n) și este probabil cea mai veche clădire românească conservată din perioada ocupației. În trecut, vila era un loc pentru evenimente culturale, iar un oaspete frecvent în casă era chiar Regina”.

Cecilia Cuțescu-Storck. Autoportret.

 

Proprietatea are nevoie de o restaurare completă și reparații majore”, anunță agenția imobiliara

Există două proiecte disponibile: Un proiect arhitectural a fost pregătit pentru restaurare ca monument cultural. Pentru restaurarea clădirii existente și pentru extindere și finalizare suplimentară, prin care se pot adăuga mai multe camere și astfel proprietatea devine cu 10 dormitoare și 6 băi”. Casa arhitectului Paul Smărăndescu a avut o soartă mai buna. Numit astăzi Vila Sanda, imobilul a fost restaurat în anul 2008 și funcționează ca hotel.

Casa arhitectului Paul Smărăndescu a avut o soartă mai buna. Numit astăzi Vila Sanda, imobilul a fost restaurat în anul 2008 și funcționează ca hotel.. Fotocredit Wikimedia.
 De ce era Balcicul Paradisul de pe Coasta de Argint

Cum treci de Vama Veche, litoralul Marii Negre devine cu totul și cu totul spectaculos. Așa e-n viață, n-ai ce-i face, capra vecinului pare întotdeauna mai frumoasă. Daca litoralul romanesc este cât se poate de boring și de monoton – o câmpie care se termină în mare – cel bulgăresc amintește de țărmurile Mediteranei. De la Capul Kaliacra și până la Balcic intri într-un alt film, într-o zonă cu faleze și dealuri abrupte, calcaroase. Începe Coasta de Argint, după cum îi spunea Regina Maria.

balcic, interbelic
Balcicul in perioada interbelică. Foto credit facebook, Cadrilater.
balcic
Balcicul in perioada interbelică. Foto credit facebook, Cadrilater.
balcic
In perioada administrației române, portul din Balcic a fost modernizat. In imagine cărăusii de grâne. Foto credit facebook Cadrilater.
Regina Maria a transformat străvechiul ținut oriental în paradis al artiștilor, intelectualilor și elitelor României

Balcicul, cu dezvoltarea lui surprinzător de accelerată din timpul administrației românești interbelice, este creația Reginei Maria. Așa cum Regele Carol I a reușit să facă din Sinaia loc de promenadă pentru protipendada României, Regina Maria a transformat străvechiul ținut oriental în paradis al artiștilor, pictorilor, intelectualilor și bogaților României.

casa, balcic
Casa la Balcic, Vila Constantiniu, proiectată de arhitecta Henrieta Delavrancea. Foto credit Wikimedia. In prezent, clădirea nu mai există.
casa, balcic
Casa la Balcic proiectată de arhitecta Henrieta Delavrancea. Foto credit Wikimedia.

Casă de vacanță la Balcic avea și Nae Ionescu, și poetul Ion Pillat, dar și ministrul de finanțe Cancicov sau Eliza Stirbey-Brătianu, văduva lui Ionel Brătianu. Și toate au fost proiectate într-un singur stil, de un singur arhitect: Henrieta Delavrancea -Gibory, prima femeie care a primit diplomă de arhitect în Romania, cea mai mică dintre cele patru fiice ale scriitorului Barbu Stefanescu Delavrancea. Despre casele surorilor Delavrancea, Cella și Henrieta, de pe strada Eminescu, am scris aici.

casa, balcic
Primaria Balcicului, proiectată de Henrieta Delavrancea, este astazi muzeu de istorie. Foto credit Wikimedia.
balcic
Unul dintre primarii Balcicului, Octavian Moşescu a fost căsătorit cu o bulgăroaică pe nume Penca, și și-a botezat fetița cu numele de Balcica. Foto credit Facebook, Cadrilater. In imagine, Balcica si părinții săi.
Arhitecta Delavrancea-Gibory a folosit pentru construcții numai materiale tradiționale, locale: lut pentru țigle, piatră de Dobrogea, lemn

Henrieta Delavrancea-Gibory reușește să transforme un sat prăfuit, cu mahalale turcești, bulgărești și tătărăști, în propriul său laborator de arhitectură modernist-vernaculară. Realizează Noul Balcic, însă “fară să-l deranjeze pe cel vechi”. Folosește pentru construcții numai materiale tradiționale, locale: lut pentru țigle, piatră de Dobrogea pentru ziduri, arcade, pergole, terase, garduri, și lemn. Locul este perfect ales pentru un spectacol de arhitectură, Balcicul fiind așezat pe un teren în pantă, într-un golf larg expus către sud, ferit de crivățul care bate de obicei în Dobrogea, pe litoralul romanesc.

Vila Constantiniu, astăzi dispărută. Foto credit: facebook, Cadrilater.
Case de vacanţă in stil modernist, perfect funcţionale, cu streşini late şi ferestre mari, cu vedere spre mare

Henrieta Delavrancea Gibory a găsit din prima încercare stilul potrivit, care a consacrat-o. Construcții albe, precum piatra Balcicului, de dimensiuni potrivite, pentru a nu sparge armonia vechilor cartiere, respectând configurația balcanică tradițională, transpusă într-un spirit modern geometrizant”, Lucian Boia Balcic, “Micul paradis al României Mari”, Editura Humanitas, București, 2014.

henrieta, delavrancea, arhitect
“Henrieta Delavrancea Gibory a găsit din prima încercare stilul potrivit, care a consacrat-o. Construcții albe, precum piatra Balcicului”. Foto credit arhiva MȚR.
Prezența logiilor și a cornișelor avântate, face ca aceste case minunate să pară niște păsări gata să-și ia zborul deasupra mării”

O preocupare esențială a constituit-o buna așezare a clădirilor în cadrul natural și arhitectural al locului, admirabil ilustrată prin vilele de un alb strălucitor de pe falezele Balcicului. Legătura cu malul stâncos era mijlocită prin multiple terase și ziduri de sprijin din piatră, cu asize dese. Contrastul volumului aerat prin prezența logiilor și a cornișelor avântate, face ca aceste case minunate să pară niște păsări gata să-și ia zborul deasupra mării. Din păcate, majoritatea au dispărut ca urmare a lucrărilor de amenajare a litoralului în anul 1950. Una dintre ele este și casa Constantiniu, care a fost una dintre cele mai inspirate lucrări de la Balcic ale Henrietei Delavrancea. Ea reprezenta o sinteză a experienței acumulate în ceea ce privește tratarea volumetriei și rezolvarea funcțiunii, ajunsă la desăvârșire”, Revista Arhitectura, facebook, Cadrilater.

casa, balcic
Pavilionul Grănicerilor mai există si astăzi. Foto credit Wikimedia.
Regina Maria: “Oh, Nicky, locul acesta trebuie să fie al meu”

La începutul mirajului numit “Balcic, Orașul Alb de pe Coasta de Argint”, a fost Regina Maria. Când ajunge la Balcic în octombrie 1924, însoțită de Prințul Nicolae, Regina exclamă: “Balcic! Coastă de argint! Faleze de culoarea argintului, peisaj de vis, iar în depărtare marea misterioasa, albastră ca peruzeaua, în veci neodihnită”. Regina are senzația stranie că toată viața a căutat acest loc și l-a găsit. “Un loc de vis păzit de un copac batrân (…) Farmecul acestei frumuseți pătrundea din ce în ce mai adânc în inima mea. Oh, Nicky, locul acesta trebuie să fie al meu”, Regina Maria,” Povestea vieții mele, Memorii”.

regina,maria
Un loc de vis păzit de un copac batrân (…) Farmecul acestei frumuseți pătrundea din ce în ce mai adânc în inima mea”. Foto credit MȚR.

Și, oh, Nicky, locul acela a fost al Excelenței sale și pe el a început să ridice Cuibul Liniștit. “Acest loc de vis a devenit al meu. Pe el am construit o casă alba, modestă, cu acoperiș plat, în armonie cu atmosfera orientala dimprejur și am numit-o Tehna-Juvah, ce înseamnă pe turcește Cuibul singuratic. Una peste alta, am construit grădini mici, în terase, fiecare purtând numele unei ființe iubite: Mircea, Ferdinand, Carol, Elisabeta, Mignon, Helena, George; fiecare din grădinițele acestea pietruite sunt pline de flori, grădini de amintiri în care am semănat dragoste, visuri, nădejdi și chiar lacrimi”, Regina Maria, Povestea vieții mele, Memorii.

gagica, balcic
Destinația exotică de vară a bucurestenilor era Balcicul, Mydubaiul acelor vremuri. Foto credit facebook, Cadrilater.
femei, balcic
O româncă si o aromâncă din Balcic. Foto credit facebook Cadrilater.
balcic, copii
Foto credit facebook, Cadrilater.
balcic
Balcic, vedere generală. Foto credit Wikimedia.
Henrieta Delavrancea a proiectat și Primăria din Balcic, astăzi Muzeu de istorie

Cea care o introduce pe arhitecta Henrieta Delavrancea în cercul monarhiei este sora sa, pianista Cella Delavrancea, prietenă intima a Reginei. Regina Maria este încântată de “micuța” arhitecta Gibory, căreia îi spune “Little Gibory” sau ”Riri”. Despre vilele lui Riri spune: “They are charming” și îi propune arhitectei, în anul 1934, doua transformări. Cea dintâi este studioul Principesei Ileana, o căsuță așezată pe panta dealului, puțin mai sus de Tehna Juvah. Cea de-a doua este marea Casă a Grănicerilor. În ziua de 13 iulie, 1935, Regina notează: “Riri a a dus schițe perfecte pentru transformarea studioului Ilenei; cred că va fi fermecător și foarte original”.

balcic
Balcic, foto credit facebook Cadrilater.
balcic, machidoance
Aromânce din Cadrilater. Foto credit facebook, Cadrilater.
Regina Maria a impus reguli ferme de construcții la Balcic: “Nu distrugeți atmosfera orientală, care este marele farmec al Balcicului”

Un plan de sistematizare a Balcicului elaborat de arhitectul Duiliu Marcu în colaborare cu I. Bedeluș și aprobat de Rege, este pus în aplicare în primăvara anului 1937. George Fotino, primarul de atunci al Balcicului, a respectat dorința Reginei: “Voi, toți cei ce iubiți Coasta de Argint, nu distrugeți atmosfera orientală care este marele farmec. Îmbunătățirile rău înțelese sunt mai rele decât dacă nu le faci deloc! Ele ar ruina frumusețea rustică și simplă a locului”. Susținut de Regina Maria, primarul George Fotino modernizează portul, electrifică orașul, construiește un spital, un hotel, un muzeu, un gimnaziu de stat multietnic, plus un aeroport.

primar, balcic
Vara la Balcic, foto credit facebook, Cadrilater.
balcic
Pullman car oferea curse regulate Constanta-Balcic. Foto credit facebook, Cadrilater.
Balcic, destinație de vacanță cu smochini, trandafiri, chiparoși și migdali

La Balcic, Henrieta Delavrancea Gibory proiectează 22 vile pentru comanditari importanți: Vila poetului Ion Pillat, Vila Nae Ionescu, Vila Lupoaicei, Vila General Rasoviceanu, Casa Ghiul Serai, Casa Constantiniu, Casa Iunian, Casa ministrului de Finanţe Cancicov, Casa Eliza Brătianu, Casa Moşescu ( Primarul Balcicului, Octavian Moşescu a fost căsătorit cu o bulgăroaică, Penca, și și-a botezat fetița cu numele de Balcica), dar și Pavilionul de ceai al Reginei Maria şi renovarea Pavilionului Grănicerilor de la Cuibul Liniștit. Cella Delavrancea, Nicolae Tonitza, Cezar Petrescu, George Vâslan, Lucian Blaga, Cella Serghi, Ion Pillat, Mihail Sebastian sunt numai câțiva dintre cei care au găsit la Balcic inspirație, pace, o linişte de început de lume.

balcic
Susținut de Regina Maria, primarul George Fotino modernizează portul, electrifică orașul, construiește un spital, un hotel, un muzeu, un gimnaziu de stat multietnic, plus un aeroport. Foto credit facebook Cadrilater.

Semn că încă mai avem o legătură cu Balcicul este faptul că peste 90.000 de români au vizitat anul trecut, 2021, Castelul Reginei Maria, cea care a avut o ultimă dorință: inima să-i rămână în Oraşul alb.

În anul 1948, Petru Groza a stins toată datoria pe care Bulgaria o avea față de Romania

În 1940 au fost strămutate peste 100.000 de familii românești, administrația, poliția, jandarmeria etc.. O parte distinctă a negocierilor cu partea bulgara a format-o cererile României de a păstra Palatul Reginei Maria, respinse însă de bulgari. Singura concesie a fost făcută pentru permiterea transportului bunurilor din Palat pe calea ferată; au fost trimise în țară 60 de lăzi cu piese de mobilier, tablouri și alte obiecte de artă. În cadrul negocierilor de la Craiova din 1940, România a cerut Bulgariei despăgubiri pentru investițiile făcute în perioada interbelică în Cadrilater, în valoare de 3 miliarde de lei, sumă respinsa de partea bulgară. În final s-a ajuns la un acord de plată în contul României de un miliard de lei, cu plati eșalonate, până în anul 1943. Petru Groza, aflat in vizită la Sofia în anul 1948, a stins toată datoria, desi aceasta nu fusese achitată integral.

PS: Știți cum îi spun frații nostri bulgari Ceciliei Storck? Chichilya.

turc, balcic
A fost odată ca niciodată. Turc din Balcic, foto credit facebook, Cadrilater.

„Make Bucharest Great again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

 

Cookies