Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

S-a vorbit mult despre tunelurile secrete care legau palatele nomenclaturii ceaușiste din Primăverii și Dorobanți de locuri cheie din București, mai ales în timpul psihoticului an 1989. Însă nimeni nu le-a văzut și nimeni nu le-a fotografiat. Călătoria noastră de descoperire a clădirilor cu arhitectură mediteraneană din București se oprește astăzi la o vilă cu o istorie de excepție. Imobilul de pe strada Grigore Mora nr. 42 a aparținut Principesei Ileana a României, a fost sediu al KGB-ului sovietic și reședința Tanței Gheorghiu, una dintre fiicele lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Și da, are un misterios tunel secret care duce la TVR. Cine l-a construit? Cine l-a folosit? Acum, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat patrimoniului orașului, arhitectul Mădălin Ghigeanu ne prezintă istoria și arhitectura acestei clădiri speciale, despre care până acum nu se știa chiar nimic. Nici măcar numele arhitectului.

„Ileana, cea mai frumoasă Prințesă a României, pe care Regina Mamă o numea “copilul sufletului meu”

În anul 1940, când începe construcția Vilei din strada Grigore Mora, nr. 42, Principesa Ileana a României era soră medicală, urmând modelul mamei sale, Regina Maria, supranumită “Mama răniților” în Primul Război Mondial. Principesa Ileana a României a fost fiica cea mică a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand. Prințesa cea mai frumoasă și cea mai iubită de Regina Mamă, care o numea în memorii “copilul sufletului meu”. La vârsta de 22 de ani, la Palatul Pelișor din Sinaia, Principesa Ileana s-a căsătorit cu Arhiducele Anton de Austria, cu care a avut șase copii. În anul 1944 a înființat Spitalul Crucii Roșii din Brașov iar la Bran a construit Spitalul “Inima Reginei Maria”, care a funcționat până în anul 1948 cu sprijinul Crucii Roșii Internaționale.

Alungată din țară și din casă, Principesa Ileana a devenit în exil Maica Alexandra și a întemeiat o mănăstire de maici în America

În ziua de 4 ianuarie 1948, Principesa Ileana a plecat din vila din Dorobanți pentru totdeauna; a fost obligată să părăsească țara după abdicarea silită a Regelui Mihai I. 1948 a fost și anul în care Vila cu arhitectură mediteraneană avea să fie naționalizată. După ce, în anul 1959, fiica sa, Arhiducesa Maria Ileana și-a pierdut viața într-un accident aviatic, Principesa Ileana s-a călugărit și a fondat Mănăstirea “Schimbarea la față” din Elwood City, Pennsylvania, prima mănăstire ortodoxă de obște românească din America de Nord. Abia în septembrie 1990, Maica Alexandra se va putea întoarce în România pentru prima și ultima dată după exil. Câteva luni mai târziu se va stinge în chilia sa din mănăstirea românească. Paradoxal, stema Casei Regale a României va rămâne până în anii ’50 pe frontonul vilei din Dorobanți.

“Am descoperit această vilă superbă, care m-a intrigat prin frumusețea fațadei dar și prin toată alcătuirea sa”

B365.ro: Vila Principesei Ileana este un proiect cu totul inedit. De data aceasta, nu se știe chiar nimic despre cum a fost construită. Cum ați descoperit proiectul și povestea/ istoria din spatele proiectului?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Sincer, l-am descoperit mergând pe stradă, luând la pas strada Grigore Mora, o stradă de o frumusețe desăvârșită. Am găsit mai întâi, la numărul 12, vila ministrului Viorel Tilea, care a fost o mare surpriză, un proiect al arhitectului Alexandru Zaharia. Vis-a-vis, la numărul 7, am descoperit încă o clădire minunată, realizată în stilul arh. Ion Giurgea, iar în capăt, după blocurile moderne, am găsit această vilă superbă a Principesei Ileana, care m-a intrigat prin frumusețea fațadei, dar și prin toată alcătuirea sa”.

“Nimeni nu știa cine este arhitectul, numele lui Grigore Mathias Hirsch a fost o surpriză de proporții”

B365.ro: Nu știați cine este arhitectul?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Nu, nu știa nimeni. Am cerut dosarul din arhiva PMB și am descoperit cu surpriză că autorul clădirii este un arhitect român-evreu, care a făcut parte din Generația de Aur a absolvenților anului 1930, pe numele sau Hirsch A. Mathias Grigore, fratele lui Leon Hirsch. Ambii au fost doi frați arhitecți foarte buni din perioada interbelică. Leon Hirsch a fost asociat la un moment dat cu Ion Giurgea și a proiectat Blocul Leonida de pe Bulevardul Magheru. Grigore Mathias Hirsch a fost o surpriză de proporții. Despre destinul lui știm că, după 1940, după lovitura de stat și înlăturarea Regelui Carol al II-lea, a plecat mai întâi în India și apoi în Australia unde va lucra până la sfârșitul vieții. A avut un traseu profesional de excepție”.

“Sunt arhitecți care au realizat mai multe în afară, decât dacă ar fi rămas în țară unde ar fi avut o soartă total nefericită”

B365. ro: Pentru Grigore Mathias Hirsch a fost mai bine că a plecat din România ca să lucreze la un nivel mult mai înalt?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Acesta a fost destinul și altor mari arhitecți români care au fost nevoiți să plece din țară în tulburii ani ’40 sau după instaurarea comunismului. Cel mai bun exemplu este cel al lui Haralamb Bubi Georgescu care, după instaurarea comunismului, are șansa să fugă din România. Trebuia să plece împreună cu arhitectul G. M. Cantacuzino, însă lui Cantacuzino i se strică mașina pe drum și nu reușește să evadeze. Va fi arestat și va trăi o viață cumplită, va face pușcărie și va muri în condiții cumplite. Haralamb Bubi Georgescu va reuși să plece și va realiza în SUA proiecte moderniste extraordinare și va rămâne un punct de reper pentru breasla și istoria arhitecturii românești. Sunt arhitecți care au realizat mai multe în afară, decât dacă ar fi rămas în țară unde ar fi avut o soarta total nefericită. Sau ar fi făcut cum au făcut alți arhitecți români de religie mozaică, ar fi coabitat cu regimul, cum este cazul arhitectului Harry Stern, primul rector al Institutului de Arhitectură după anul 1948, între anii 1952-1954”.

1930 a fost anul Generației de Aur a absolventilor de Arhitectură. “Nici nu știu cum ar fi arătat arhitectura românească fără acești oameni”

B365. ro: Să punctăm mai bine cine sunt arhitecții care au făcut parte din Generație de Aur a anului 1930. Există o singură Generație de Aur în toată istoria arhitecturii românești? Cum de s-au adunat toți în același an?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Cred că a fost o aliniere a planetelor ca să se strângă într-o singură clasa niște nume atât de mari cum sunt: Tiberiu Niga, Ion Giurgea, Octav Doicescu, George Damian, Grigore Ionescu, Paul Emil Miclescu, Toma Marinescu și Grigore Mathias Hirsch. Cu excepția lui Grigore Ionescu, toți au realizat lucrări în stil mediteranean extraordinare. Sunt personalități foarte mari și nici nu știu cum ar fi arătat arhitectura românească fără acești oameni, probabil că Bucureștiul ar fi fost complet sărac fără ei. Ce s-a întâmplat, cum s-au strâns cu toții într-o singură clasa? Nu știu”.

“Regele Carol al II-lea chiar a investit enorm de mult în construcții și în cultură; construia cu o patimă incredibilă”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Cred că imediat după Primul Război Mondial a fost un suflu de libertate de creație, o dorință de a pune lucrurile într-o ordine. Perioada 1920-1930 este una a neoromânescului obositor, constant, conservator. Ei vor studia curentele moderniste apărute în Franța, Art-Deco-ul de tip modernist, iar în anul 1930 ei declanșează modernismul în România dar și acest stil mediteranean. Practic, Generația de Aur va practica versalitatea stilistică tipică perioadei 1930-1940, apoi până în 1947 vor realiza clădiri cu arhitectură modernă și mediteraneană de o mare valoare. Este posibil să-i fi stimulat și deschiderea culturală și politică datorată Regelui Carol al II-lea, Regele Culturii. Este posibil ca Generația de Aur să fi avut și această șansă politică, pentru că Regele Carol al II-lea chiar a investit enorm de mult în construcții și în cultură; construia cu o patimă incredibilă”.

“Proprietarul de acum al Vilei m-a invitat înăuntru, unde am rămas pur și simplu uimit. Avem dovada că tunelurile secrete din zona TVR chiar există”

B365.ro: Să ajungem la clădirea în care a locuit Principesa Ileana a României, sora Regelui Carol al II-lea. Cum este Vila, de ce este special dosarul de autorizare, cum ați intrat în clădire?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “A fost o surpriză foarte plăcută. Fiind impresionat foarte mult arhitectura acestei vile am fost de două ori să o fotografiez. A treia oară am avut șansa ca proprietarul să mă vadă, să mă întrebe de ce fotografiez, spre deosebire de alți proprietari care, în timpul cercetărilor arhitecturii mediteraneene, m-au gonit și mi-au interzis să fotografiez. Proprietarul acesta m-a invitat înăuntru, unde am rămas pur și simplu uimit. Dânsul mi-a dat șansa să văd interiorul casei și această enigmă care se află în subsolul acestui mic Palat. S-a tot vorbit despre aceste tuneluri secrete din zona Televiziunii și, în sfârșit, avem dovada că ele există. Din subsolul 2 al acestei vile pornește un tunel care se pare că ducea dincolo de zona Televiziunii. A fost zidit și acum este pivniță pentru vin”.

Tunelul de sub Vilă nu apare în dosarul de autorizare

B365.ro: Nu știm când a fost zidit tunelul? Apare în dosarul de autorizare?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Nu știm și nu apare în dosar. Casa a avut o istorie foarte interesantă. A fost autorizată în anul 1940 pentru Sofia Barusco, dar nu am găsit absolut nimic despre această persoană cu nume hispanic. Ulterior, Sofia Barusco va vinde proprietatea către Principesa Ileana, iar în 27 mai 1948, imobilul va fi naționalizat prin Decretul 982, “Decret de naționalizare a bunurilor fostului Rege Mihai I și a membrilor fostei case Regale”. În Vilă se aflau obiecte de artă și lucruri de valoare despre care nu se știe la cine au ajuns, sau poate că nu știu eu.”

Vila a fost unul dintre sediile KGB din București, apoi acolo s-a mutat un lider comunist, apoi Tanța Gheorghiu, fata lui Dej

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Clădirea va intra în proprietatea Ministerului Afacerilor Interne și știm că imediat după 1948 acolo a fost unul din sediile KGB-ului sovietic la București. După ce pleacă rușii din România, în Vilă se va mută Anton Moisescu, deputat în Marea Adunare Națională. După el, în vila mediteraneană va locui una dintre fiicele lui Gheorghiu Dej, Constanța Dej, Tanța, profesoară de chimie la Politehnică iar în final ea o va vinde lui Ion Nunweiller, antrenor de fotbal la Dinamo. Acum sunt doi proprietari. Tanța Gheorghiu a fost măritată cu Cezar Grigoriu, unul dintre frații din Trio-ul Grigoriu”.

“Casa are însă această spectaculoasă particularitate: un tunel secret în subsolul 2, ce comunică direct cu o ieșire aflată în zona TVR”

B365.ro: Cum este proiectul de arhitectură, ce ați descoperit?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Tot proiectul, dar mai ales fatadele au o similitudine extroardinara cu proiectele lui Ion Giurgea, colegul lui Grigore Mathias Hirsch. Este aceeași mână, același mod de a desena planșele. Mai mult decât atât, este același concept al arhitecturii practicate de Ion Giugea până în anul 1937. Un stil mediteranean cu elemente de factură gotic-hispanică ce utilizează din plin elementele în ogivă, ferestrele bifore cu arc în plin cintru, elementele decorative cu coloane de tip filiform. Din păcate, proiectul autorizat nu va fi respectat, în teren Grigore Mathias Hirsch va realiza un proiect diferit. Arcele nu mai sunt în plin cintru, ci vor deveni mai apropiate de un stil tot mediteranean dar de factură renascentist italiană. Ceea ce a generat această schimbare a proiectului este faptul că imobilul dă către o curte absolut superbă. Frumoasa deschidere a Vilei către curte a fost realizată în proiectul de pe șantier. Casa are însă această spectaculoasă particularitate: un tunel secret în subsolul 2, ce comunică direct cu o ieșire aflată în zona TVR. Din acest tunel nu a mai ramas decât o mică parte”.

“Stema Casei Regale de pe frontonul curții private s-a păstrat până în anii ’50 când a fost dată jos”

B365.ro: Cum a rămas numele Principesei Ileana în memoria locului?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Din mențiunile celor care au locuit acolo am aflat că stema Casei Regale de pe frontonul curții private s-a păstrat până în anii ’50, când a fost dată jos. Vila a fost concepută în mod clar pentru o persoană cu funcții liberale, dar nu pentru o familie numeroasă. Are aceste două suboluri, un prim-subsol, denumit pe vremuri entresol, realizat la 60 de centimetri sub cota de călcare, cota de acces. Aceasta era o modă în interbelic, de a crea un prim nivel mai jos decât terenul. Acest nivel în acea perioadă era destinat în mai toate cazurile birourilor cu profesiuni liberale: avocati, medici, arhitecți sau politicieni. Astel, acolo se găsește un birou cu anexe, cu spații de așteptare, poate că Sofia Barusco era avocat sau cadru medical. Mai existau un adăpost de apărare, locuri de depozitare, camera tehnică pentru încălzire dar și această începere care dă spre tunel, spre pivnița de vinuri de acum”.

“Terasa este bogat decorată cu 5 coloane cu capiteluri compozit-zoomorf, cu arce în plin cintru”

B365.ro: Acest subsol sub cota de acces avea ferestre?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Aveau și se văd și în ziua de astăzi, sunt ușor ridicate se văd chiar și din imagini. Din proiectul inițial se păstrează o fereastră cu un arc turtit. Parterul se află la cota terasei din spate, la 1,5 metri înălțime ridicat de la sol iar terasa are o perspectivă plonjata asupra curții. La parter există două spații generoase: livingul, sufrageria în sistem open space cu glasswanduri care dau spre terasa din spate. Terasa este bogat decorată cu 5 coloane cu capiteluri compozit-zoomorf, cu arce în plin cintru. Etajul are doar două dormitoare cu baie și toaletă și două camere pentru servitori; de fapt, sunt puține camere dar cu spații foarte generoase. Accesul la etaj se face prin cea de-a 3-a scară, cu acces doar din living care se deschide într-un hall de nivel. Un hall ca la palatele regale, un hall de primire foarte mare”.

“Chiar și acum, neîngrijită, această gradină arată extraordinar, are un farmec aparte, denotă încă un aer de noblețe pierdută”

B365.ro: Comuniștii au notat în actele de naționalizare că Vila are 12 camere. Există aceste 12 camere?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Depinde de cum interpretam destinația spatiilor. In entre-sol sunt 2 camere cu funcțiuni de birou și spații de așteptare, la parter un living deschis cu sufrageria și un birou iar la etaj, doua dormitoare mari si 2 camere mici pentru servitori, deci în total maxim 10 încăperi de locuit. Este clar că ei, comuniștii, considerau bucătăria și toate spațiile anexe tot camere de locuit. Oricum, casa este foarte degajată, sunt spații frumoase și foarte generoase. Farmecul ei este desăvârșit de faptul că este înconjurată cu această grădină privată, cu o proporție apropiată de un patrat, un spațiu greu de obținut într-o zonă așa de valoroasă. Chiar și acum, neîngrijită, această gradină arată extraordinar, are un farmec aparte, denotă încă un aer de noblețe pierdută”.

“Principesa Ileana era deja căsătorită cu Arhiducele Anton al Austriei, probabil că locuia în Vila de pe Grigore Mora atunci când venea în țară”

B365.ro: Principesa a locuit foarte puțin timp în Vila Regală, dacă imobilul a fost construit în 1940.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Principesa Ileana era deja căsătorită cu Arhiducele Anton al Austriei, probabil că locuia în Vila de pe Grigore Mora atunci când venea în țară, era o reședință temporară. Oricum, citind Decretul de Naționalizare a Proprietăților Regale, vedem că Familia Regală avea zeci de imobile în București și în țară. Tot a Principesei Ileana se știe că a fost și Vila Montesquieu din Băneasa, un proiect pe care l-am prezentat tot în teza de doctorat dedicată arhitecturii de tip mediteranean. Este tot un proiect mediteranean și a fost decorată și remodelată de către arhitectul George Damian. Deci, Principesa Ileana sigur avea două proprietăți în București”.

Grigore Mathias Hirsch a câștigat concursul pentru Centrul Civic si Opera Națională din Belgrad

B365.ro: Arhitectul Grigore Mathias Hirsch există în dicționare sau este aceeași situație a arhitecților care au realizat proiecte remarcabile în București și astăzi sunt total necunoscuți și uitați?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Nu se știa prea mult despre el, câteva rânduri. Deși, Grigore Mathias Hirsch a participat la multe consursuri internaționale când încă era în țară. În acea perioadă, Hirsch participă la o serie de concursuri de arhitectură, câștigând premiul al treilea pentru proiectul său pentru clădirea Asociației Avocaților din București (1932), mențiune specială în concursul de urbanism pentru Centrul Civic din Croydon, Anglia (1935). A obținut și o mențiune pentru proiectul Centrului Civic și al Operei Naționale din Belgrad. A realizat în București Palatul Societății Distribuția, un bloc de locuințe Victoria alături de arh. Arghir Culina, situat pe Calea Victoriei, vis a vis de Palatul Telefoanelor și blocul de locuințe de pe strada Romulus nr 46. Era un nume”.

Grigore Mathias Hirsch va realiza clădirea Spitalului Memorial Sandrigham din Melbourne

B365.ro: Ați avut multe date ca să reconstituiți destinul arhitectului Grigore Mathias Hirsch, să îi compuneți biografia. Ce a făcut după ce a plecat din România?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Grigore Mathias Hirsch s-a încris la Școala de Arhitectură din București în anul 1924 unde îi va avea profesori pe Petre Antonescu, Duiliu Marcu și Ion Trajanescu, nume ilustre ale arhitecturii românești. Datele sale biografice le-am găsit pe site-ul firmei australiene CONARG, Contemporany Architecture Group, o mare firmă de proiectare pe care Hirsch a înființat-o în Australia în anul 1953. La sfârșitul anului 1942 va profesa la Bombay, astăzi Mumbai, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial se va înrola în armata britanică din India. Este interesant faptul că în India se convertește la romano-catolicism, gest care îi va conferi ulterior unele proiecte pentru comunitatea catolică din Australia. În anul 1949 se mută în Sidney unde va lucra în biroul lui Frank Heath, un arhitect de top din Melbourne. La mijlocul anilor ’50, firma CONARG va realiza proiecte spitalicești. Cea mai notabilă este clădirea Spitalului Memorial Sandrigham din Melbourne. A murit în anul 1987 în Australia. Nu știm dacă firma sa de proiectare, CONARG, are legătură cu firma care există în România cu același nume”.

“Ar trebui să ne recalibrăm respectul față de ceea ce am moștenit, cunoscându-ne istoria măcar, dacă nu suntem în stare să o păstrăm”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Cred că această casă reprezintă pentru mine un simbol și mai ales un imbold în demersul cercetării și al studiului asiduu în arhive. Sunt nenumărate locuri în orașul acesta pe lângă care trecem zilnic fără a întoarce capul, dar care ascund adevărate minuni. O casă ascunsă și retrasă discret pe o stradă îngustă, dar cochetă, este de fapt un Palat al celei mai frumoase Prințese pe care România a avut-o vreodată. O casă cu tuneluri și istorii ascunse despre al cărei arhitect-autor noi nu știm mai nimic, dar pe care alții, de la celălalt capăt al pământului, îl prețuiesc așa cum merită. Poate ar trebui să ne recalibrăm respectul față de ceea ce am moștenit, cunoscându-ne istoria măcar dacă nu suntem în stare să o păstrăm, să o restaurăm și să o transmitem generațiilor viitoare, așa cum o fac cei din lumea civilizată”.

In anul 1990, Maica Alexandra s-a întors în București pentru scurt timp și vreau să cred că a trecut un minut și pe strada Grigore Mora, pentru ultima oară. Câteva luni mai târziu avea sa plece de pe pamânt. Intr-un interviu acordat jurnalistului Nicolae Stroescu Stînișoară pentru Radio Europa Liberă ne-a lăsat aceste cuvinte: “Sunt așa de recunoscătoare pentru tot ce mi s-a dat. Ca un mesaj pentru viitor cred că sunt unele lucruri pe care trebuie să le recâștigam, adică trebuie să recâștigăm încrederea unul într-altul. Oamenii încă se îndoiesc unul de celălalt. Oamenii trebuie să învețe să ierte. Trebuie să clădim pe încredere și dragoste, altfel nu se poate clădi. Aceasta este ceea ce ar trebui să facem și cred că se poate face, pentru că am văzut atâta lumină în ochii celor tineri”.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris, se află aici:

• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele