Viitorul călduros al Bucureștiului: calorifere care duduie de la agentul termic produs de soare și de vânt. ELCEN face un studiu de fezabilitate cu norvegienii

25 feb. 2025
19292 afișări
Viitorul călduros al Bucureștiului: calorifere care duduie de la agentul termic produs de soare și de vânt. ELCEN face un studiu de fezabilitate cu norvegienii
Viitorul călduros al Bucureștiului: calorifere care duduie de la agentul termic produs de soare și de vânt. ELCEN face un studiu de fezabilitate cu norvegienii | Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Sistemul de termoficare din București ar putea să fie alimentat cu agent termic produs de sisteme care se folosesc de energie solară și eoliană, cele două surse regenerabile de energie fiind integrate în rețelele de încălzire urbană, alături de soluții de stocare a căldurii.

Electrocentrale București colaborează cu Norsk Energi din Norvegia și Audit IT&C din România pentru dezvoltarea unui studiu de fezabilitate, finanțat din fonduri nerambursabile norvegiene, ce va evalua aspectele tehnice și economice ale integrării surselor regenerabile în activitatea companiei. Scopul este de a crește sustenabilitatea și eficiența energetică, prin tehnologii inovatoare de stocare a căldurii.

Cât ar costa sistemele fotovoltaice și eoliene pentru încălzirea Bucureștiului

Potrivit Profit.ro, datele preliminare arată că se are în vedere construirea unui ansamblu hibrid de instalații la CET Sud, compus dintr-un parc fotovoltaic cu putere nominală de 1,98 MW, construit pe un amplasament de 2 hectare, și 10 turbine eoliene cu putere totală de 50 kW, montate pe unul dintre turnurile de răcire ale CET-ului.

La acestea se vor adăuga:

  • un sistem de stocare a energiei regenerabile produse cu capacitate de 22,5 MW,
  • 3 boilere electrice a câte 15 MWt,
  • un sistem de stocare a căldurii cu capacitate de înmagazinare de 60 MWt.

Costurile s-ar putea ridica la o valoare între 19,05 și 25,68 milioane euro.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vorbit în cadrul conferinței de luni, 24 februarie, despre importanța proiectelor de investiții ale ELCEN pentru a asigura un sistem mai flexibil și mai rezilient.

Avem nevoie de toate sursele de energie, avem nevoie de producție de energie în bandă, avem nevoie de solar, de eolian, de baterii, avem nevoie de genul acesta de proiecte și de inovare. ELCEN este în plin proces de modernizare, i-aș spune revoluție.

La finalul anului trecut au semnat trei contracte cu Ministerul Energiei pentru 361 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, bani grant, pentru modernizarea celor trei CET-uri din anii 60-’70 – Sud, Progresul și Grozăvești. Proiectele sunt masive, în grafic, cu licitații lansate. Așa că în trei, 4, 5 ani de zile de acum încolo, Bucureștiul va avea probabil cel mai modern sistem de termoficare din Europa.

De asemenea, avem proiectul pe energie geotermală în parteneriat cu Departamentul pentru Energie din Statele Unite, proiect care merge înainte și ne așteptăm la un studiu de fezabilitate cu care să venim tot pe Fondul pentru modernizare și să integrăm în sistemul centralizat al Bucureștiului energia geotermală din nordul Capitalei.

Avem acest proiect care îmbină foarte frumos sursele clasice de producție de energie electrică, de agent termic, cu energia verde, stocarea și așa mai departe. Și avem planuri foarte ambițioase de a realiza cu adevărat un sistem integrat prin fuziunea ELCEN – Termoenergetica.

Datoria Termoenergetica către ELCEN, o gaură neagră pentru investiții

Sebastian Burduja a amintit și de datoria pe care Primăria Capitalei prin Termoenergetica o are către ELCEN. În prezent, suma datorată se ridică la 1,4 miliarde de lei.

Fără acești bani este greu de crezut că aceste proiecte vor merge. ELCEN nu poate să ducă această revoluție pe care a pornit-o și profit de ocazie să îi reamintesc Primăriei Generale să plătească ceea ce trebuie să plătească.

Directorul general al ELCEN, Claudiu Crețu, a menționat că implicarea activă din partea Primăriei Capitalei este esențială pentru ca ELCEN să poată continua să investească în modernizarea și eficientizarea sistemului. Astfel, PMB trebuie să plătească datoriile restante.

Crețu mai spune că rezolvarea rapidă a acestui aspect este crucială, nu doar pentru viitorul ELCEN, ci și pentru funcționarea optimă a întregului sistem de termoficare din București:

Când noi încercăm să supraviețuim cu CET-uri din 60-70, trebuie să gândim și viitorul, pentru că după 20-30 de ani, perioadă în care sistemul a fost degradat, sistemul de termoficare a ajuns să aibă probleme mari. (…) Avem facturi neplătite din aprilie anul trecut. Cât mai țin aceste CET-uri din anii 64-65?

Claudiu Crețu a adăugat că de la CET–urile ELCEN agentul termic pleacă la temperatură optimă, conform solicitării Termoenergetica. Întrucât rețeaua de termoficare nu este încă suficient de reabilitată, pierderile sunt foarte mari, ajungând la 2.400 de tone pe oră.

Te-ar mai putea interesa și:

Cookies