Un polițist, o trotinetă trântită la pământ și un singur telefon care schimbă totul. Poliția Română a publicat un clip al campaniei sale de educație rutieră, iar reacția a fost rapidă: peste 15.000 de aprecieri și aproape 4.300 de distribuiri în primele ore. Nu e o cifră de campanie de imagine. E numărul de oameni care s-au oprit din scroll pentru un material despre o trotinetă electrică distrusă, un pantof rămas pe asfalt și un telefon spart.
Mesajul nu se adresează unui oraș anume. Dar cifrele din spatele lui se adresează, foarte concret, Bucureștiului.
Sursa video: Poliția Română / Facebook
În clip, este reconstituit, replică cu replică, un apel telefonic. Vocea de la celălalt capăt nu e a unui copil, ci a medicului de gardă: „Sunteți mama lui Răzvan? Vă sun de la spital. Fiul dumneavoastră a fost implicat într-un accident cu trotinetă. Vă rog să veniți cât mai repede.”
Apoi, un ofițer de poliție se apropie de trotineta distrusă și ridică pantoful rămas pe asfalt. Spune ce nu se vede în statistici: în spatele fiecărei trotinete e un copil, dar și o mamă care îl așteaptă acasă. Singurul mesaj pe care ar trebui să-l primească, încheie clipul, e „Mama, am ajuns acasă!” Nu apelul de la urgențe.
E o construcție simplă și exact de asta funcționează. Iar dincolo de ea stau date pe care campania nu le pune pe ecran.
Datele Direcției de Medicină de Urgență din Ministerul Sănătății, prezentate în martie 2026 de fostul ministru Alexandru Rogobete, arată o curbă care se dublează aproape de la an la an:
În paralel, Poliția Română numără separat accidentele rutiere propriu-zise. Și tabloul e la fel de abrupt: peste 1.500 de accidente în primele șapte luni din 2025, față de 1.320 în tot anul 2024. În peste 80% dintre cazuri, vina a aparținut conducătorilor de trotinetă. Bilanțul deceselor rutiere: 9 morți în 2024 și încă 7 în primele șase luni ale anului 2025.
Capitala acoperă o parte importantă din fenomen. Aici sunt și cele mai multe trotinete de închiriat. Conform datelor Poliției Capitalei pentru perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2025, în București au fost înregistrate aproximativ 140 de accidente cu trotinete electrice:
Iar 2026 a adăugat o tragedie pe lista neagră a orașului. Pe 24 aprilie 2026, pe bulevardul Unirii, o femeie de 35 de ani, cetățean străin, a murit după ce trotineta electrică pe care se aflau două persoane s-ar fi dezechilibrat, iar ambii pasageri ar fi căzut pe trotuar. Brigada Rutieră a deschis anchetă pentru stabilirea împrejurărilor
Cauzele nu sunt un mister. Poliția le repetă de ani buni: viteză neadaptată, neasigurare la schimbarea direcției, traversarea pe roșu fără a coborî de pe trotinetă și transportul de pasageri – interzis, dar frecvent. Mulți dintre cei implicați sunt tineri sub 20 de ani, iar o bună parte din accidentele grave vin din folosirea ocazională a trotinetelor închiriate, pe care urcă oameni, uneori, pentru prima oară.
Pe scurt: un vehicul care poate atinge viteze de motoretă, condus fără permis, fără cască și uneori în doi, pe trotuare pline de pietoni. Bucureștiul a primit liber la acest experiment de masă fără să-și fi pregătit nici infrastructura, nici regulile.
Aici e partea pe care campania Poliției nu o poate rezolva singură. De peste un an se discută, în Parlament, înăsprirea regulilor: ridicarea vârstei minime de la 14 la 16 ani, limitarea vitezei la 25 km/h și casca obligatorie indiferent de vârstă. Sunt, deocamdată, propuneri. Deocamdată, din 13 decembrie 2025, s-a stabilit ca trotinetele care prind viteză de peste 25 de km/h trebuie să aibă RCA. Flotele de trotinete de închiriat rămân pe străzile Bucureștiului într-un regim juridic care permite oricui să urce pe ele. Inclusiv câte doi sau trei pe aceeași trotinetă.
Poliția Capitalei raportează sute de ore de educație rutieră în școli. Peste 840 de clase în peste 130 de unități de învățământ, doar în prima jumătate a anului 2025. Problema e că educația rutieră concurează, zilnic, cu o realitate: regula există pe hârtie, dar e puțin aplicată pe bulevard.
Clipul Poliției Române nu cere interzicerea trotinetelor. Cere atenție. Pentru un părinte din București, mesajul concret e simplu și verificabil în cifrele de mai sus: o cască, refuzul de a urca doi pe-o trotinetă și o conversație de cinci minute despre traversat și viteză costă mult mai puțin decât un apel de la UPU.
Pentru oraș, responsabilitatea e alta și nu se rezolvă cu un filmuleț: reguli aplicate, viteză limitată la nivel de flotă, infrastructură reală pentru micromobilitate. Până atunci, fiecare bucureștean care urcă pe o trotinetă rămâne, statistic, propriul lui sistem de siguranță. Iar singurul mesaj pe care merită să-l primească o mamă, în continuare, e cel din clip: „Mama, am ajuns acasă!”