A apărut “Salutări de la băi!”, cel mai recent număr al Revistei Arhitectura este dedicat arhitecturii stațiunilor balneare, istoriei lor și proiectelor salvatoare care ar putea să revitalizeze aceste locuri legendare, cândva de loisir, terapie și îngrijire a sănătății.
Dacă porți în suflet o amintire de familie, o stare, o nostalgie după stațiunile balneoclimaterice de altădată, află că există proiecte de revitalizare a Băilor Herculane, Amara, Govora, Techirghiol sau Ocnele Mari. Există viitor.
Mai jos, un minunat material video realizat de echipa Revistei Arhitectura:
Arhitectura 3-4/2025, “Salutări de la băi” este în număr construit în jurul unui patrimoniu fragil și esențial: stațiunile balneare ale României, multe din ele fiind încă în așteptarea unor intervenții salvatoare. Revista devine un spațiu necesar pentru a revedea aceste teritorii și posibilitățile lor, a le înțelege și a le regândi viitorul.
Numărul “Salutări de la băi” se deschide cu o contemplație, o ficțiune eseistică ce transformă Ruina într-un personaj viu, capabil să ne vorbească despre timp, memorie și reconstrucție interioară. Un text care dă tonul întregii reviste: nu doar informativ, ci și afectiv, meditativ, cultural. Urmează o serie de studii, reportaje și analize dedicate patrimoniului balnear.
Ștefania Tîrcă în studiul “Stațiunile Balneare Românești între atunci și acum”: Stațiunile balneare au reprezentat, mai ales începând cu secolul al XIX-lea, un laborator privilegiat al modernității, în care s-au concentrat preocupările pentru sănătate, loisir, estetică urbană și progres tehnologic. Majoritatea stațiunilor balneare occidentale au fost organizate făcând apel la urbanismul peisager și la imaginea pitorescului ale căror element principal era cadrul natural.
Stațiunile au fost create sau dezvoltate pe fundalul unei ideologii a modernizării accelerate, prin care statul român, aflat în plină formare și afirmare identitară, a căutat să recupereze decalajul față de Occident.
Irina Leca, Radu Tîrcă în studiul “Govora Heritage Lab Patrimoniu, comunitate și peisaj terapeutic” : La Govora, implicarea comunității și angajamentul civic sunt esențiale pentru conservarea și revitalizarea patrimoniului, după decenii de neglijare. Prin programul cupolă Govora Heritage Lab, Studio Govora dezvoltă scenarii de revitalizare a patrimoniului balnear neglijat, argumentând atât necesitatea ca el să fie reintegrat în cura balneară, cât și contribuția pe care acesta o poate aduce la sănătatea și starea de bine a turiștilor și a comunității.
Herculane Project, prezentat amplu în paginile revistei, devine un exemplu de activism cultural și o demonstrație că patrimoniul poate fi salvat prin comunitate, educație și intervenții sensibile, etapizate și reversibile.
Revista Arhitectura adună laolaltă studii istorice și critice despre stațiuni balneare, proiecte de restaurare, reactivare și valorizare, eseuri vizuale și intervenții culturale, analize despre arhitectura apelor, a timpului și a memoriei.
Oana Chirilă, autoare a studiului “Herculane Project”: La intersecția dintre memorie, patrimoniu și speranță, Băile Herculane stau astăzi nu doar ca o relicvă a grandorii de odinioară, ci că un laborator viu al reactivării urbane prin instrumente de arhitectură, cultură și implicare civică.
Situate în inima unei zone naturale protejate, Băile Herculane sunt martorul a peste două milenii de istorie, de glorie imperială și de declin postindustrial. Astăzi, mai mult ca niciodată, stațiunea devine subiectul unei reformulări urbane, a unei reconectări cu identitatea sa profundă, dar și cu cerințele contemporane ale unei societăți aflate în căutarea sensului, a sustenabilității și a coeziunii comunitare.
O invitație la explorare, la memorie și la un tip de responsabilitate culturală care începe, de multe ori, cu înțelegerea profundă a locurilor pe care le moștenim.
De asemenea “Salutări de la băi” adună reflecții asupra modului în care aceste “microcosmosuri rupte de lume”, cum le numea Bernard Toulier, pot redeveni active, relevante și accesibile într-o perioadă în care discuția despre patrimoniu oscilează între nostalgie și precaritate.
“Salutări de la băi” propune un mod lucid și sensibil de a privi aceste locuri, nu ca pe niște relicve, ci ca pe niște organisme culturale care pot genera viitor.
