VIDEO | Primii pași în Cinema Marconi, ruina Art Deco de pe Calea Griviței care renaște sub ochii noștri. Cum arată acum interiorul clădirii în renovare, curățat de tone de gunoi

A fost Dacia, dar mai înainte a fost Popov, dar toată lumea îl știe drept Marconi – Cinema Marconi, acea clădire veche, care stă să cadă, de pe Calea Griviței. La invitația Asociației ARCEN, care marchează noul sezon ‘25-’26 de La Mița Biciclista, pătrundem și noi în interiorul clădirii fără acoperiș, sleită de viață, în care nici oamenii străzii nu vor să intre, dar căreia i se promite o a doua șansă.

Tone de moloz, scoase din clădirea cinematografului Marconi. Cum arată acum la interior

La Mița Biciclista și Cinema Marconi găzduiesc, în weekendul 18-21 septembrie, Zilele Patrimoniului, trei zile dedicate istoriei, artei și muzicii. Evenimentul marchează debutul sezonului de toamnă și alătură Bucureștiul tradiției europene de celebrare a patrimoniului.

Patrimoniul este resursa neregenerabilă a orașului. La Mița Biciclista arată că un monument restaurat poate schimba ritmul unui cartier întreg. Cinema Marconi, deocamdată, este doar o promisiune – dar o promisiune pentru Bucureștiul viitorului. Indiferent dacă vorbim despre ruine sau clădiri restaurate, aceste spații prind viață prin oamenii care le trec pragul și prin programele culturale și de ospitalitate pe care le găzduiesc. Zilele Patrimoniului sunt, în acest sens, o celebrare a legăturii dintre patrimoniu și comunitate, a declarat Edmond Niculușcă, potrivit unui comunicat.

Iată că pătrundem și noi în interiorul vechiului cinema, o clădire care, în ciuda rănilor deschise pe care le are, se încăpățânează să rămână în picioare.

Acum se lucrează la proiectarea lucrărilor de restaurare și consolidare, la reconfigurarea sălii istorice, la crearea unei săli de cinematograf deasupra acestei săli istorice și la crearea unor spații care să găzduiască diverse evenimente cultural-artistice. Se dorește ca noua clădire să fie gata în 2029.

Timp de 3 luni și jumătate, din clădirea cinematografului s-au scos tone de gunoaie.

Oamenii vizionau aici filme mute, astfel că sub marele ecran se afla un pian, care anima sala. Muzica ajuta spectatorii să înțeleagă mai bine firul narativ al poveștii din film.

Sursa video: B365.ro

Câteva detalii păstrate foarte bine de la intrarea în cinema, de pe peretele de deasupra garderobei:

Și încăperile de la subsol, unde erau depozitate filmele care erau proiectate pe marele ecran.

Zilele Patrimoniului la Casa Mița Biciclista și Cinema Marconi

De Zilele Patrimoniului, bucureștenii sunt invitați să ia parte la mai multe evenimente care vor avea loc în weekendul 19-21 septembrie:

• Vineri, 19 septembrie – Patrimoniul în lumină: iluminarea arhitecturală la La Mița Biciclista și Cinema Marconi, de la ora 19:00 la miezul nopții.
• Sâmbătă, 20 septembrie – În spatele ruinelor: tururi ghidate în fostul Cinema Marconi (sold out). Tot sâmbătă are loc L’APREM, eveniment cu DJ MiNNA (Marea Britanie) și Năvală (România), între orele 16:00–20:00, la La Mița Biciclista.
• Duminică, 21 septembrie – Sieste Sonore: muzică pe vinil cu Alexandru Anghel și dans contemporan cu Delazero, între orele 16:00–20:00, la intersecția străzilor Christian Tell și Biserica Amzei.

Cinematograful Marconi, o lecție despre răbdare

Acum, Cinematograful Marconi are o șansă la viață. ARCEN anunța în iulie 2025 că dezvoltă un nou proiect de revitalizarea acestui monument istoric, în parteneriat cu un proprietar privat.

Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate (ARCEN) va coordona implementarea proiectului, dezvoltarea multiplelor funcțiuni, va concepe programarea culturală și va gestiona întreaga viziune și managementul viitorului cinema.

În 2030, la 100 de ani de la finalizarea lucrărilor, sperăm să finalizăm amplele lucrări de restaurare. De 3 săptămâni se scoate molozul, iar asta va mai dura 3 luni și jumătate. Urmează apoi intervențiile de urgență, se arată într-o postare de pe pagina de Facebook a ARCEN din data de 26 iulie.

După finalizarea tuturor lucrărilor, Bucureștiul va avea un nou spațiu cultural cu: două săli de cinema, spații de concert și conferință, galerie de fotografie, cafenea, restaurant, terasă sub cerul liber, hub pentru tinerii artiști.

Cinema Marconi, ridicat după planurile arhitectului Constantin Cănănău, urma să fie una dintre primele încercări în stil Art Deco din România

În anul 1922, domnul R. Marinescu decide să-și transforme „casa cu parter și zidărie” în cinematograf. Astfel că cere de la Primărie autorizație ca să extindă imobilul, să-i adauge un nivel pentru o cameră de proiecție. El face “cerere pentru instalarea unei barăci, pentru proiecțiuni luminoase”.

Constantin Cănănău realizează proiectul cinematografului, care apare și în Revista Arhitectura din anul 1926.

Pentru cei care locuiau în cartierul Gării de Nord, dar și pentru cei care ajungeam la București cu trenul, Cinematograful Marconi trebuie să fi fost o mare atracție. Lucrările la acesta au fost finalizate în 1930.

“Ridicat între anii 1926-1927, după planurile arhitectului Constantin Cănănău, cinematograful Marconi a fost considerat una dintre primele încercări în stil Art Deco din România (…).

Așa cum este prezentată în planșele desenate de arhitect, fațada se înscrie în direcțiile Art Deco, la care sunt adăugate elemente de decorație specifice Art Deco. Accesul în clădire se evidențiază prin abundența detaliilor( vitraje, feronerie) – fapt care conferă eleganță acestora figurând denumirea cinematografului în grafie geometrizată.

Se poate observa o împărțire clară a fațadei în trei registre orizontale: registrul inferior-accesul în cinematograf, suprafețe vitrate de mari dimensiuni datorate poziționării spațiilor comerciale; zona intermediară, aproape dublă ca înălțime, unde predomină plinul, însă penetrat pe alocuri de goluri de mai mici dimensiuni și de două fante vitrate verticale, marcând poziția circulațiilor verticale. Respectiv, registrul superior, unde apar reprezentate numeroase basoreliefuri emblematice și pinacluri stilizare cu trimiteri la cultura egipteană”, Monica Buică, „Art Deco în arhitectura Spectacolului: Cinema Marconi / Dacia”, material apărut pe site-ul artdecobucharest.ro.

Cinematograful Marconi a supraviețuit cutremurelor, bombardamentelor și demolărilor masive din timpul comunismului

Ion Diamandi, un locuitor al cartierului Gării de peste 50 de ani, absolvent al Facultății de Cibernetică-Informatică, a lucrat 20 de ani în cercetare-calculatoare, a fost redactor șef a revistei PC World și redactor șef la reviste de home and deco – Casa mea, Căminul, Domus, Planul casei mele.

El a povestit, pentru B365.ro, cum Cinematograful Marconi a supraviețuit și cutremurului din 1940, dar și bombardamentelor din 1944, dar toată zona a căzut pradă demolărilor masive din timpul comunismului.

Ion Diamandi: “Toată zona Griviței a trecut prin cutremurul din anul 1940 și prin bombardamentele din 1944. Chiar în casa în care locuiesc a căzut o schijă prin acoperiș, care a deteriorat-o masiv. Cinematograful Marconi însă nu a fost lovit. Toată zona a început să decadă în timpul comunismului. Când au început construcția metroului, se presupunea că va trece prin zona Griviței. S-au făcut demolări masive, însă metroul n-a mai trecut pe acolo, s-a demolat degeaba. De la Gara de Nord până la intersecția cu Buzești era un spațiu mare și gol, de-abia acum 3 ani au făcut o clădire de birouri acolo. Acum câțiva ani niște tineri au încercat să facă un proiect de reabilitare, însă nu au reușit să atragă suficient de mulți bani”.

Un bilet la Cinema Marconi costa 2 lei și puteai intra în sală când doreai. Între două filme exista o pauză de 5 minute.

La începutul anilor ’90 clădirea este declarată Monument Istoric Clasa B. Cinematograful este închis în anul 1998, iar din anul 2006 reintră în posesia vechilor proprietari.

Citește mai multe despre Bucureșiul care dispare:

• În mai puțin de 1 km de Calea Griviței, vezi 15 clădiri care arată ca după bombardamente. Printre ele, Cinema Marconi, monument Art Deco