VIDEO | Noi tentative de fraudă care folosesc imaginea lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Clipuri modificate cu AI circulă pe net, oamenii riscă să fie păcăliți și să rămână fără bani

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) trage un semnal de alarmă și anunță că noi tentative de fraudă au apărut în mediul online: acestea se folosesc de imaginea Președintelui României, Nicușor Dan și imaginea lui Ilie Bolojan.

Clipurile video sunt modificate cu inteligența artificială, iar oamenii riscă să fie păcăliți și să rămână fără bani.

Noi tentative de fraudă care folosesc imaginea lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan

Specialiștii DNSC trag un semnal de alarmă și anunță că noi tentative de fraudă au apărut pe internet: mai multe clipuri video cu Nicușor Dan și Ilie Bolojan, aparent „credibile”, circulă în mediul online. Acestea sunt realizate cu inteligența artificială și au scopul de a manipula emoțional și a convinge victimele.

Clipurile video au scopul să-i convingă pe internauți să investească bani în oferte inexistente.

În clipurile video care folosesc imaginea lui Nicușor Dan se promovează o investiție de 1.250 de lei, iar oamenilor li se promite un venit stabil de 20.000 de lei/lună.

În clipurile video care folosesc imaginea lui Ilie Bolojan se promovează investiții în proiectul Neptun Deep.

Toate aceste clipuri care se folosesc de imaginea oamenilor politici din România urmăresc să atragă în capcană potențiale victime pentru a le convinge să ofere date sensibile sau să investească bani în oferte care nu există. Informațiile (datele personale) și banii ajung la atacatorii cibernetici.

Mai multe detalii despre înșelătorie

Este vorba despre o campanie de înșelătorie digitală care combină ingineria socială cu tehnologia deepfake, folosind în mod abuziv imaginea unor persoane reale cu popularitate pentru publicul larg din România, explică DNSC pe Facebook.

Cum pot internauții să recunoască un clip deepfake:

• Mișcarea buzelor nu este sincronizată cu vocea,
• Expresiile faciale sunt rigide sau nenaturale,
• Fundalul pare artificial sau animat,
• Ochi care nu clipesc natural sau priviri „goale”.

DNSC amintește că a realizat un ghid dedicat recunoașterii conținutului deepfake, disponibil AICI.

Există și un exercițiu interactiv, realizat tot de DNSC, disponibil AICI.

Dacă observi astfel de materiale online, nu le distribui și nu interacționa cu platforma respectivă. Raportează conținutul și alertează autoritățile competente!

Te-ar mai putea interesa și:

• Tentativa de fraudă cu aromă de mici din Obor