De-a lungul anilor, mormane de câțiva metri înălțime s-au format pe malurile râului Colentina, deșeurile fiind scoase din această zonă doar cu excavatorul. Aici se află un paradis al Bucureștiului, care-a fost uitat decenii de-a rândul și care, precizează Asociația Parcul Natural Văcărești, reprezintă un habitat al multor specii de amfibieni.
Viceprimarul Sectorului 2, Andrei Panaitescu, a publicat, pe pagina de Facebook, imagini de la acțiunea de ecologizare a malurilor râului Colentina. Pentru curățarea zonei a fost nevoie de un excavator, mormanele de pământ contaminate cu deșeuri fiind de aceeași înălțime cu utilajul.
Imagini la cald, de azi, de la ecologizarea malurilor râului Colentina.
LE. De remarcat straturile de gunoi acumulate în decenii de nepăsare.
Pe data de 21 iulie 2023, primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, anunța, pe Facebook, că în mai puțin de o lună ADP și Apele Române au scos peste 10.000 de tone de gunoi de pe malul râului Colentina. Mormanele de gunoi, la fel ca în cazul menționat mai sus, depășeau 10 metri.
Un excavator de 10 metri înălțime pare un pitic pe lângă muntele de gunoi cu care ne luptăm acum pe strada Sighet
În mai puțin de o lună, echipele de la ADP, împreună cu cei de la Apele Române, au scos peste 10.000 de tone din această bombă ecologică.
Curățarea apelor din Sectorul 2 e o provocare de amploare, dar asta ne motivează. Nu ne lăsăm până când tot râul Colentina nu e eliberat de gunoaie.
Asociația Parcul Natural Văcărești consideră salba lacurilor de pe râul Colentina o veritabilă comoară verde-albastră pentru București. Însă această comoară este ascunsă de betoane, construcții ilegale și de gunoaiele abandonate aici decenii întregi.
Lacurile și zonele umede de pe Râul Colentina sunt casele multor specii de amfibieni, printre care și Hyla orientalis, simpaticul brotăcel răsăritean, acesta fiind emblema apelor curate și a unui mediu sănătos.
Datorită ciclului de viață complex, prezența brotăcelului este un indicator al potențialului natural al bălților de pe Colentina, explică Asociația Parcul Natural Văcărești. În trecut, brotăcelul putea fi întâlnit în mai multe zone, însă astăzi mai apare doar în câteva, spun specialiștii. Prezența lui este tot mai amenințată de extinderea zonei urbane, a deșeurilor și a poluării.
Asociația Parcul Natural Văcărești consideră că trei zone trebuie protejate cu prioritate, anume Pajiștea Petricani, Valea Saulei și Malurile Colentinei de la Dobroești.
Te-ar mai putea interesa și: