VIDEO | “Modernizarea Bucureștiului a început cu zeci de buldozere”. Demolări în inima Capitalei, în 1966

27 feb. 2023
3614 Afișari
VIDEO | “Modernizarea Bucureștiului a început cu zeci de buldozere”. Demolări în inima Capitalei, în 1966
VIDEO | “Modernizarea Bucureștiului a început cu zeci de buldozere”. Demolări în inima Capitalei, încă din 1966 | Sursa foto: screenshot Cineclic

Măcelul clădirilor vechi din București, căruia Ceaușescu i-a spus “restructurare urbană”, a început mai devreme de anii ‘80, anii marilor demolări, o perioadă care se poate numi cu ușurință deceniul sfârtecării orașului.

Cineclic, platforma de streaming în care sunt puse laolaltă imagini ale Arhivei Naționale de Filme, publică o înregistrare video cu demolări din zona Romană. Clădiri vechi erau dărâmate, să facă loc “ASE-ului nou” – noile corpuri ale Academiei de Științe Economice București. 

VIDEO | “Modernizarea Bucureștiului a început cu zeci de buldozere”. Demolări în inima Capitalei, încă din 1966
Demolări în București, 1966 | Sursa foto: screenshot Cineclic
VIDEO | “Modernizarea Bucureștiului a început cu zeci de buldozere”. Demolări în inima Capitalei, încă din 1966
Demolări în București, 1966 | Sursa foto: screenshot Cineclic

VIDEO | Demolări în București, în zona ASE / Piața Romană, în 1966

Demolările din aceste imagini sunt aproape de nebăgat în seamă pe lângă cea avea să urmeze în București, în anii 80, după ce distrugerile provocate de cutremurul din 77 i-au dat lui Ceaușescu un pretext perfect de „reconfigurare” a orașului.

„Planul urbanistic” al lui Ceaușescu pentru București: 10.000 de case demolate

La scurt timp după cutremurul din 1977, care a distrus multe clădiri vechi din Bucureşti, Nicolae Ceauşescu a convocat specialiști și arhitecți, să le prezinte planul său pentru a construio, în București, un nou centru politico-administrativ. A fost începutul sfârșitului pentru Uranus, zona care a fost rasa de pe fața pamântului, să facă loc Victoriei Socialismului și „Casei Poporului”

40.000 de  bucureșteni au fost scoși din casele lor în 1983, să înceapă demolările și construcţia Casei Poporului. Istoricul Dinu Giurescu descria, la un moment dat, mutilarea urbanistă: 

Vedeam cum se prăbuşeau acoperişurile, erau numai pereţii goi, ca nişte cranii în care nu mai exista viaţă, era moloz pretutindeni. Vedeai cum propria ta fiinţă se distruge, pentru că orice om are o familie, nişte repere, care când dispar tu rămâi ca o frunză bătută de vânt, care nu mai ştie din ce copac s-a desprins… Este un fel de Hiroshima, asta s-a întâmplat cu zona Uranus, a fost un dezastru total, s-a ras totul.

Calea Floreasca era pe lista străzilor de demolat; a venit Revoluția și a scăpat

În 1989, planurile lui Ceaușescu de „reinventare” a Bucureștiului (dar și a altor mari orașe din țară) era încă în plină desfășurare. Libertatea a publicat, la un moment dat, un document cu zeci de străzi și bulevarde din capitale care erau pe lista „restructurării”. Au trimis

Lista apare într-o comunicare către Agerpres și TVR, care se pregăteau să documenteze, foto și video, zone pe care Ceaușescu voia să le reinventeze. În toamna lui 1987, agenția de știri și televiziunea publică solicitau informații despre zonele din București care urmau să fie „modernizate în chip socialist. Iar consiliul Consiliul Popular al Municipiului București, prin s Secția de Arhitectură și Sistematizare, răspundea:

Referitor la adresa dumneavoastră privind realizarea materialului documentar pentru arhivă cu zone vechi ale orașului București, vă comunicăm lista principalelor străzi ce vor intra în viitoarele restructurări urbane.

Iar pe lista de demolări erau următoarele străzi:

  • Splaiul Independenței,
  • Splaiul Unirii,
  • Calea Călărașilor,
  • Bulevardul Dacia,
  • Calea Plevnei,
  • Calea Floreasca,
  • Strada Știrbei Vodă,
  • Strada Berzei,
  • Strada Luterană, S
  • Strada Traian și Nerva Traian,
  • Calea Dudești,
  • Strada Buzești,
  • Strada Popa Tatu. 

Sunt străzi și Bulevarde din București pe care Revoluția le-a scăpat de buldozere.

Cookies