Un clip publicat pe grupul de Facebook Aici a fost o pădure / aici ar putea fi o pădure arată terenul retrocedat din Parcul IOR plin de vegetație care acoperă pământul. Practic, o victorie a naturii.
Vreme de patru ani, terenul retrocedat din Parcul IOR a trecut prin zeci de incendii și defrișări masive. Peste 1.500 de arbori maturi au fost puși la pământ. Astăzi, pe același teren, vegetația se întoarce. Iar pe 23 iunie 2026, la Tribunalul București, se decide dacă retrocedarea din 2005 mai rămâne în picioare
În imaginile foto și video din comunitatea care militează pentru reîntregirea Parcului IOR – Aici a fost o pădure, Aici ar putea fi o pădure – apare un covor de verdeață pe cele 12 hectare retrocedate din Parcul Alexandru Ioan Cuza – fostul IOR – din Sectorul 3. Aparent natura își recapătă teritoriul. Ceea ce crește acolo este vegetație spontană: ierburi, lăstari tineri și flori care s-au instalat pe un sol pârjolit.
Diferența contează juridic. În procesele în care primăriile au încercat să anuleze retrocedarea, avocații proprietarilor au susținut – și în unele cazuri au și obținut câștig de cauză – că pe acel teren nu a existat niciodată parc, ci doar ”vegetație spontană”.



2005: Primarul general al Capitalei de la acea vreme, Adriean Videanu, emite două dispoziții de retrocedare prin care aproximativ 12 hectare din Parcul IOR ajung în proprietatea Mariei Cocoru. Terenul este situat între bulevardele Liviu Rebreanu, Nicolae Grigorescu, strada Constantin Brâncuși și malul lacului.
2012–2022: Primăria Sectorului 3 contestă retrocedarea în instanță. În 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție respinge definitiv recursul Sectorului 3. Motivarea reține că instituția nu a putut demonstra că pe teren existau, la data retrocedării, amenajări de parc și utilități publice (iluminat, apă, canalizare).
2022–2025: Pe terenul retrocedat au loc peste 40 de incendii și tăieri sistematice de arbori. Activiștii Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan documentează dispariția a aproximativ 1.500 de copaci. Cel mai grav incendiu, în septembrie 2024, distruge circa 18.000 mp de vegetație.
2023: Prefectul Capitalei Rareș Hopincă atacă în instanță dispozițiile din 2005, invocând ”elemente vădite de ilegalitate”. Procesul se află pe rol.
Octombrie 2025: Consiliul General al Municipiului București crește amenzile pentru tăierea ilegală de arbori. Până atunci, sancțiunea era de 25 de lei (achitată în 14 zile) sau 50 de lei – o sumă derizorie raportată la valoarea unui copac matur.
Noiembrie 2025: Pe terenul retrocedat, Sorin Mușat (chiriaș, administrator al Disney Manya SRL) anunță deschiderea Mushi Land – un așa-zis „parc de distracții” și „târg de Crăciun”. Construcțiile metalice sunt ridicate fără autorizație. Direcția Generală de Poliție Locală Sector 3 aplică o amendă de 10.000 de lei. Târgul este desființat.
Noiembrie 2025: Poliția Capitalei deschide dosar penal pentru neglijență în serviciu, după ce polițiștii locali ai Sectorului 3, prezenți la fața locului în timp ce administratorul tăia arbori fără autorizație, nu au intervenit.
Ianuarie 2026: La Tribunalul București, termen în dosarul prin care Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan cere constatarea nulității absolute a dispozițiilor din 2005. Avocații lui Petre Băjenaru – moștenitorul Mariei Cocoru – cer recuzarea judecătorului. Procesul se amână.
6 februarie 2026: Tribunalul București respinge cererea de recuzare. Procesul poate continua.
23 iunie 2026: Următorul termen în dosar.
Maria Cocoru a fost proprietara în acte a celor 12 hectare retrocedate în 2005. Autoritățile din Sectorul 3 au declarat că nu au întâlnit-o niciodată în persoană. Între timp, doamna a decedat. Petre Băjenaru este, oficial, moștenitorul Mariei Cocoru. Este afacerist cu interese imobiliare, acționar și asociat în mai multe firme. Sorin Tuță se prezintă drept mandatar al fostei proprietare. A fost amendat pentru tăieri de arbori, a câștigat o contestație în instanță susținând că ”tăia iarba cu motocoasa” pentru curățarea terenului. Sorin Mușat este chiriaș al terenului retrocedat. Deține Disney Manya SRL, firma care a încercat să deschidă ”parcul de distracții” Mushi Land pe teren, fără autorizații.
Argumentul principal al Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan, susținut de avocata Oana Anghel, este de natură procedurală, dar cu efect direct asupra valabilității retrocedării: la data semnării dispozițiilor, terenul se afla în domeniul public al Municipiului București. Conform legislației române, terenurile aflate în domeniul public nu pot fi retrocedate fără să fie trecute, mai întâi, în domeniul privat, printr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București. O astfel de hotărâre nu există pentru terenul din IOR.
Dacă Tribunalul București constată nulitatea absolută a celor două dispoziții, retrocedarea cade. Terenul s-ar întoarce în patrimoniul public.
Apărarea moștenitorilor mizează pe vicii de procedură – cum a fost cererea din ianuarie de a anula acțiunea pe motiv că proprietara a decedat – pe argumentul, deja folosit cu succes într-un proces anterior, că pe teren nu a existat parc, ci ”vegetație spontană”.
București nu are nici în 2026 un Registru al Spațiilor Verzi funcțional și complet. Absența acestui document face ca, în instanță, să fie nevoie de expertize separate pentru a stabili dacă un teren a fost sau nu spațiu verde – iar concluziile experților au fost, în trecut, contradictorii.
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a calificat retrocedarea drept abuzivă și a cerut public anularea ei. Primăria Capitalei și-a schimbat primarul anul trecut, iar primarul Sectorului 3 a declarat că are „mari speranțe” ca noul edil să redeschidă procesele.
Variantele administrative pentru recuperarea terenului – în cazul în care procesele se pierd definitiv – sunt răscumpărarea sau exproprierea. Ambele costă.
Cel mai important lucru care se întâmplă acum cu Parcul IOR nu este pe teren, ci în sala de judecată. Termenul de judecată este 23 iunie 2026.