VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU

În 1910, la înființare, Muzeul Simu (strada Mercur. nr. 6), era cel mai valoros și mai important muzeu din Bucureștiul începutului de secol XX, templu al artelor după care se întorceau toate privirile.

Edificiul beneficia de două inovații atrăgătoare, moderne: iluminatul zenital, pentru contemplarea operelor de artă în lumină naturala, și încălzirea cu calorifere.

Spectaculoasa clădire (inspirată de Templul Erechtheion, de pe Acropolis, Atena, și proiectată de la bun început pentru funcțiunea clară și nobilă de muzeu dedicat marelui public, a fost opera colecționarului Anastase Simu (1854-1935) și a arh. Carol Constantino-Cichy, scris și Sciky sau Cicu, (1863-1941).

În prima sală a Muzeului, Anastase și soția sa, Elena, inscripționau crezul și filosofia faptelor lor, cu litere de aur: „Nu numai pentru noi, dar și pentru alții”. Clădirea nu mai este demult în picioare, dar până și literele de aur le puteți vedea în reconstrucția ei virtuală.

Recuperarea memoriei, “o reparație simbolică”: Muzeul Simu a fost reconstruit virtual

Muzeul Simu a fost demolat în anul 1964, cu puţin timp înainte de finalizarea construcţiei blocurilor Eva și ONT (1965), iar astăzi pe locul său se află o insipidă și prăfuită parcare auto. Un loc banal care nu amintește deloc despre fabulosul edificiu care a dăinuit acolo din anul 1910 și până în 1964.

Grație tehnologiei, noilor inovații, priceperii și pasiunii unui grup de arhitecți, arheologi, muzeografi, specialiști în fotogrametriere și programatori, Muzeul Simu a fost recreat, iar senzația pe care o ai când intri în Templu este unică. Trecutul Muzeului Simu a devenit prezent.

VIDEO | Plimbare virtuală prin Templul Artelor de pe Magheru

Poftiți în Muzeul Simu în anul 2024, vizitați cele două săli recreate, admirați exponatele, imaginați-vă cum ar fi arătat bulevardul Magheru îmbogățit de templul dedicat Frumosului. Veți vedea suprapuneri ale obiectelor încă existente cu reconstrucția virtuală a clădirii dispărute, trecutul adus în viitor.

„Unul din scopurile Muzeului Simu era acela de a contribui la educaţia municipalităţii. Caracterul didactic al muzeului său era deosebit de util artiștilor. Copiile sale erau de bună calitate, biblioteca era destul de cuprinzătoare (920 de cărţi rare de artă în 1944), totul era gândit să contribuie la „educaţia mulţimei” și să demonstreze că „artele noastre plastice se pot alătura și compara de acum artelor plastice universale”. Cu planuri de arhitectură din Arhivele Naționale, fotografii vechi, cărți poștale comandate de Anastase Simu, și informatii inedite vă spunem povestea unui loc dispărut, dar mitologic, mereu emblematic pentru cultura Bucureștiului interbelic. Mai jos, interviu cu Claudia Popescu, muzeograf al Muzeului Școlii de Arhitectură a UAUIM, coordonatorul proiectului „Reconstrucția în mediu virtual a Muzeului Simu”.

Anastase Simu (1854-1935) a fost un împătimit colecționar de artă, doctor în științe politice și admnistrative (dublu licențiat, în drept la Paris și în științe politice și administrative la Bruxelles), secretar al Legației României la Berlin, membru de onoare al Academiei Române (1933) și senator de Brăila din partea Partidului Conservator în trei legislaturi.

La numai 19 ani, Anastase Simu devine moștenitor al unei mari averi (a părinților și a unchiului său, Petrache Simu, care nu avea copii) și își dedică viața colecționarii lucrărilor de artă din toată Europa și, mai ales, împărtășirii lor cu marele public.

În anul 1927, Anastase Simu a donat clădirea Muzeului (și toate cele aproximativ 1200 de obiecte de artă expuse la acea dată), Statului Român, “României Mari”, cu obligațiunea ca “Museul să fie respectat și aparat”.

În plus, își lasă întreaga avere (casa, depozite în bănci, acțiuni, moșii, etc), prin testament, tot statului român, ca să fie folosită spre administrarea și sporirea colecțiilor Muzeului și actelor filantropice.

“O comoară strânsă cu muncă și jertfe de ani este dăruită țării”

“Viitorul” din 18 noiembrie, 1927, titra: “O comoară strânsă cu muncă și jertfe de ani este dăruită țării”. Mai jos, un fragment din actul de donație întocmit de Anastase Simu.

“Considerând ziua de azi ca una dintre cele mai fericite a vieții mele, declar în mod solemn, că atât terenul ce am cumpărat în anul 1904, cât și clădirea Museul Simu, ce am construit pe el, precum și toate operele de Artă aflate în el –a căror evaluare față de prețurile extraordinare mă abțin a face, declar că le închin, cu dragoste, României Mari, și de fac danie de veci Națiunei, prin Ministerul Artelor și Cultelor, cu obligațiunea însă pentru acesta de a face respectat și apărat Museul Simu așa cum există, cu coprinsul total al operelor sale”.

Muzeul Simu și catalogul său din anul 1910, document fondator prețios, ce conține conceptul și inventarul operelor de artă din cele cinci săli de expoziție

“Realizarea unei colecțiuni antice, după ani de muncă, de străduire și emoțiune, necesita o întrupare arhitecturală anumită. Dintre toate formele arhitectonice consacrate, cea mai nemerită, în cazul colecțiunii strânse de Anastase Simu, se părea aceea a unui templu elin, iar cea mai potrivită, mulțumită ritmului său intim și admirabilei sale clarități, aceea a Templului Erechtheion, de pe Acropolis din Atena. Severitatea liniilor și continuitatea simplă a construcțiunii o impuneau atențiunii fondatorului. Însă, în reproducerea din București, acest edificiu a primit adaose, cum sunt semi-coloanele de pe laturi și rampele dinaintea fațadelor, amintind pe acelea aflate la Templul roman, antic, din Nimes, cunoscut sub denumirea de Maison Carree. Ordinul este ionic”, Catalogul Muzeului Simu din anul 1910.

Carol Constantino-Cichy (1863-1941), arhitectul Muzeului Simu, a fost cel care a supravegheat construcția mai multor proiecte semnate de arh. Paul Gottereau: Palatul CEC, Palatul Nifon, Palatul Dinu Mihail și a proiectat mai multe reședinte pentru elita Bucureștiului interbelic.

Interiorul Muzeului Simu a fost împărțit în cinci săli. Sala Romană, „atât după forma unei duble bazilice (cu câte un hemiciclu la extremități), cât și după decorația arhitecturală ale cărei motive sunt luate de pe acelea care ornează Palatul lui Dioclețian (sec IV), din Spalato (Dalmația), altele din Palazzo Colonna (Roma). Catalogul Muzeului Simu, 1910.

Muzeul Simu – “Pentru ca omul să întâlnească pretutindeni prilej de a-și înălța sufletul către Frumos”

Sala Românească era cea de-a doua. “Aici, rolul principal îl joacă anumite elemente decorative ce se găsesc în ornamentația arhitecturală a mănăstirii Curtea de Argeș. Brâul răsucit, pseudo-arcadele și rozaceele, se desfășoară într-un ritm apropiat, la care se adaugă, spre a produce un efect susținut, aurirea discretă a reliefurilor pe un fond albăstriu”. Urmează Sala Renașterii ce “conține o ornamentație luată din aceea a sălii Rubens din Muzeul Louvre din Paris”, Sala Bizantină, dedicată Artei din Bizanț (care avea, printre alte multe capodopere, și icoane “de mare însemnătate” și Sala Greacă. Toate “pentru că omul să întâlnească pretutindenI prilej de a-și înălța sufletul către Frumos”.

În anul 1943, Muzeul Simu a fost închis, iar în 1944, de teama bombardamentelor, prețioasele colecții au fost adăpostite la Câmpulung. După război, Museul Simu a fost redeschis. Apoi, știm ce a urmat, știm cum a fost “respectat și apărat”.

„Recrearea virtuală a Muzeului Simu” a participat la Anuala de Arhitectură București, 2020, Secțiunea Cercetare prin Arhitectură /Arhitectură și experiment

Autorii proiectului, care continuă și azi, sunt: muzeograf Claudia Popescu, coordonare proiect, arheolog Călin Șuteu scanare 3D și fotogrametriere arh. Andreea Iosif, modelare 3D, prog. Vasile Andrei, concepere site web, bibl. Valentin Popescu, documentare, coordonare broșură, Claudiu Maier, promovare foto-video, arh. Cristina Constantin, identitate vizuală. Birou de proiectare: Centrul Expozițional Documentar UAUIM. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Filiala Teritorială București a OAR cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România din Timbrul de Arhitectură.

“Demolarea muzeului Simu a fost printre primele experiențe traumatice ale orașului din perioada comunistă”

„Proiectul face parte dintr-o etapă actuală de recuperare a memoriei colective legate de vechiul București. Demolarea muzeului Simu a fost printre primele experiențe traumatice ale orașului din perioada comunistă. Acolo unde măsurile reparatorii sunt (aproape) imposibile la nivel practic, reconstrucția digitală, evenimentele, și expozițiile asociate încearcă o reparație simbolică”, se arată în prezentarea lucrării.

“Multe piese provenite de la Muzeul Simu au fost folosite pentru desenul ornamental în cadrul formării viitorilor arhitecți”

„Finalitatea proiectului o reprezintă conștientizarea impactului demolărilor precum și un îndemn către aprecierea și valorificarea patrimoniului rămas. Proiectul are ca punct de plecare obiectele și poveștile din CED UAUIM (de-a lungul timpului, mai multe piese provenite de la Muzeul Simu au fost folosite pentru desenul ornamental în cadrul formării viitorilor arhitecți), completate de o documentare istorică realizată prin studii de arhivă și parteneriate cu diferite instituții (Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul MMB, AGERPRES, Biblioteca Academiei Române, Uniunea Arhitecților Români, Institutul Național al Patrimoniului precum și cu sprijinul unor fotografi sau colecționari de fotografii (Ion Lucăcel, Andrei Bârsan, Cezar Buiumaci, Radu Ștefănescu)”.

„Principalele etape parcurse au fost scanarea 3D și fotogrametrierea mai multor piese păstrate din Muzeul Simu, modelarea 3D și reconstituirea Muzeului Simu, adaptarea pentru experimentarea spațiului în realitate virtuală. De-a lungul proiectului, casca VR și aplicația asociată au făcut mai multe escale în diferite spații cheie ale orașului (MMB, Casa de Târgoveț din str. Șerban Vodă) fiind de cele mai multe ori însoțite de dezbateri, expoziții, conferințe”.

O bogație fără egal, risipită prin tot Bucureștiul. De la 624 de lucrări de artă, câte adăpostea Muzeul Simu la inaugurare, numărul lor a ajuns la 2112 la instaurarea regimului comunist

Muzeul Simu a fost inaugurat la 21 mai 1910, patrimoniul său fiind alcătuit din 624 lucrări de artă. Numărul acestora va ajunge la 1182 în 1927 (anul în care Anastase Simu donează Muzeul Municipalității), apoi la 1839, trecute în catalogul tipărit în 1937, și la 1902 opere, inventariate în martie 1944. În anul 1948, Muzeul Simu găzduia 2112 lucrări.

Claudia Popescu este muzeograf la UAUIM, a absolvit Facultatea de Litere la Universitatea București și are doctorat în Arte Vizuale la Universitatea de Arte București cu teza ”Tehnologii digitale în muzeele contemporane”.

“Vizibilitatea muzeului Simu pe un bulevard central incomoda. Fie că amintea de vechiul București, fie că amintea de fostul templu al Masoneriei”

B365.ro: S-a spus ca Muzeul Simu a fost demolat ca să se ridice în locul lui magazinul Eva. Este adevarat?

Claudia Popescu: Muzeul Simu nu a fost demolat din cauza construcţiei blocului Eva. O fotografie aeriană din Flacăra din 1961 arată că blocul Eva era deja ridicat lângă Muzeul Simu și deci nu acesta an fost motivul demolării. Mai degrabă incomoda vizibilitatea sa pe un bulevard central, alături de clădiri noi al Capitalei: fie că amintea de vechiul București, fie că amintea de fostul templu al Masoneriei. Din studiul fotografiilor care s-au păstrat se poate observa că stilul arhitectural al Muzeului Simu a fost o împletire între gustul primului curator, Th. Cornel, cel al colecţionarului și cel eclectic al arhitectului Sciky. Ca și în cazul pieselor achiziţionate, în cazul interioarelor, Simu a optat tot pentru repere consacrate ale artei universale (Palatul lui Diocleţian din Split, Episcopia de la Curtea de Argeș, Muzeul Luvru, Hagia Sofia etc.).

“Dat fiind faptul că o parte din colecţie a fost distribuită gospodăriilor de partid în anii 60, este posibil ca ele să se găsească în colecţii particulare sau în case de licitaţii de artă”

B365.ro: Ce s-a întâmplat cu patrimoniul Muzeului după instaurarea comunismului?

Claudia Popescu: În 1950 s-a înfiinţat Muzeul de Artă al RPR în Palatul Regal (numit Palatul Republicii, nume preluat ulterior de Casa Poporului). Acest muzeu a preluat colecţia regală, Pinacoteca Statului și a Municipiului, colecţiile muzeelor Toma Stelian și Kalinderu, unele tablouri din Muzeele Simu și Brukenthal, pentru a crea un muzeu de artă universală. Spolierea Muzeului Simu a continuat și a fost definitivată de demolarea acestuia. Anterior demolării din 1964, o parte din lucrări au fost preluate în colecţia Simu din Pinacoteca orașului București (MMB), o alta de Muzeul Naţional de Artă al României, câteva replici din ipsos la Centrul Expoziţional Documentar al UAUIM, altele la Muzeul de Artă Veche Apuseană Ing. Dumitru Minovici și cel puţin una, la Muzeul Naţional de Istorie.

Dat fiind faptul că o parte din colecţie a fost distribuită gospodăriilor de partid în anii 60, este posibil ca ele să se găsească în colecţii particulare sau în case de licitaţii de artă. Alte câteva piese se găsesc la muzee din provincie. O parte din piesele mici (medalii, decoraţii, vitrine mici etc.) au dispărut sau au fost preluate de particulari. O mică parte dintre sculpturi se găsește în spaţii publice. Mulajul unuia dintre dipticele consulare ale consulului F. Anastasius, capodoperă a artei bizantine, păstrat de MNIR, are legătură cu prenumele colecţionarului Anastase Simu, ca un omagiu adus de Th. Cornel.

„Până acum am reușit să reconstituim doar două din cele 5 săli, trebuie să găsim timp, resurse și energie ca să le completăm pe toate”

B365.ro: Cum a început proiectul? Am văzut că are o bătaie lungă, se adresează și altor locuri emblematice din București distruse de regimul comunist.

Claudia Popescu: Proiectul promovat de Muzeul Școlii de Arhitectură este strâns legat de protejarea și recuperarea elementelor de patrimoniu încă din perioada demolărilor făcute, în anii ’80, în cartierul Uranus. În 1982 a existat o inițiativa a arhitectului, urbanistului și profesorului Peter Derer care a recuperat, împreună cu studenții, elemente de arhitectură din cartierul Uranus: ornamente, cahle, un fragment de boltă pictată pe foiță de aur imitând un mozaic etc, ca mărturii ale calității arhitecturii care se pierdea. Acele piese recuperate au rămas în Muzeul Școlii de Arhitectură și, pe lângă replicile din ipsos din Muzeul Simu, au constituit baza acestui proiect.

“Fotografiile vremii cu Muzeul Simu nu sunt nici foarte multe, nici foarte clare, așa că fost o adevărată muncă de detectiv”

B365.ro: Cum a fost realizată reconstrucția Muzeului Simu în mediul virtual?

Claudia Popescu: Am obținut de la Arhivele Naționale copii ale planurilor Muzeului Simu, realizate în anul 1910 de Anastase Simu și de arhitectul Carol Sciky. Bineînțeles că de la nivelul planurilor de arhivă până la o reconstrucție, chiar și în mediul virtual, este un traseu destul de lung. Și în zilele noastre planurile din dosarul de autorizare se pot schimba pe șantier. Același lucru s-a întâmplat și cu aceste planuri care, inițial, păreau a fi ceea ce trebuie. Planurile au fost doar un punct de pornire, deoarece în timpul reconstrucției computerizate au apărut tot felul de anomalii, de elemente care nu corespundeau cu planurile de arhivă. Fotografiile vremii cu Muzeul Simu nu sunt nici foarte multe, nici foarte clare, așa că fost o adevărată muncă de detectiv.

“Precizez că Muzeul Simu a fost una dintre puținele clădiri bucureștene construită special pentru a deservi rolul de muzeu”

B365.ro: Ce a fost cel mai greu în această recreare a Muzeului?

Claudia Popescu: Procesul a fost și mai ușor și mai greu. Mai ușor, în sensul în care informațiile pe care le-am avut au fost relevante, iar pentru un arhitect au fost ușor de interpretat și de transpus în mediul virtual. Mai greu, pentru că Muzeul Simu avea o poveste care trebuia să fie transmisă. Am folosit informații din catalogul exponatelor din anul 1910, care făcea trimiteri la sursele de inspirație ale arhitectului în momentul în care a proiectat Muzeul Simu. Precizez că Muzeul Simu a fost una dintre puținele clădiri bucureștene construită pentru a deservi rolul de muzeu. De cele mai multe ori, clădiri cu altă destinație inițială devin case memoriale, muzee, și atunci trebuie să-și adapteze spațiul la expunerea și conservarea unei colecții, ceea ce nu a fost cazul Muzeului Simu.

“În sala dedicată Antichității, toată pardoseala este inspirată de pardoseala Palatului Dioclețian”

De la bun începul, Simu a fost un proiect de muzeu, o copie a templului Erechteion. Trebuia să fie un templu dedicat artelor care să înglobeze detalii de arhitectură comune cu ceea ce urmau să expună. În catalogul din anul 1910 se oferă detalii despre sursa de inspirație a acestor elemente. De exemplu, pentru prima sală, cea dedicată Antichitații, de unde provin și replicile din ipsos aflate azi în patrimoniul Muzeului Școlii de Arhitectură, toată pardoseala este inspirată din pardoseala Palatului Dioclețian. În mod similar, în sala a doua, dedicată Artei Românești și marilor maeștri ai artei românești, friza decorativă este o replică a decorațiunii exterioare a bisericii de la Curtea de Argeș.

B365.ro: Ce obiecte rămase din muzeu ați folosit pentru reconstruire?

Claudia Popescu: Am reușit datorită catalogului din 1910 să dăm de urma colecțiilor. După demolare, o parte considerată mai puțin importantă și relevantă a venit la noi, marea majoritate a lucrărilor de artă a ajuns la Muzeul Municipiului București, la Pinacoteca, iar cele mai valoroase piese, cum este „Somnul” lui Brâncuși, au ajuns la Muzeul Național de Artă și în Muzeul Colecțiilor, parterul fiind dedicat Colecțiilor Muzeului Anastase Simu.

“Anastase Simu se plimba cu tramvaiul doar pentru bucuria de a coborî la stația Muzeul Simu. Ieșea în fața muzeului și invita trecătorii să viziteze muzeul, uneori chiar și duminica”

B365.ro: De ce a fost demolat Muzeul Simu și ce a reprezentat pentru București?

Claudia Popescu: Motivul demolării a fost lărgirea bulevardului Magheru și cumva legarea cu magistrala, exista un vis pentru o magistrală care să parcurgă centrul Bucureștiului. Drama acestui muzeu este că, după ce că a fost demolat și colecțiile au fost răspândite, în zilele noastre acolo avem o parcare auto. Muzeul se afla undeva în dreptul Blocului ONT, strada Arthur Verona avea continuitate prin fața Muzeului Simu, între blocul Eva și ONT. Configurația străzii s-a schimbat o dată cu retrasarea bulevardului. Acolo este azi doar o piațetă, acolo unde înainte era o stradă, trecea și tramvaiul spre Piața Unirii, iar stația de tramvai se numea Muzeul Simu. O mică amintire de suflet este aceea că Anastase Simu se plimba cu tramvaiul doar pentru bucuria de a coborî la stația Muzeul Simu. Și tot legat de dragostea lui pentru artă, patrimoniu și pentru educarea bucureștenilor, colecționarul ieșea în fața muzeului și invita trecătorii să-l viziteze, uneori chiar și duminica.

B365.ro: Ce a reprezentat Anastase Simu pentru cultura Bucureștiului?

Claudia Popescu: Anastase Simu a fost un colecționar vizionar. În momentul în care donează Muzeul Simu Municipalității, în 1927, înfințase deja Fundația Anastase Simu, instituție care punea fonduri la dispoziția municipalității pentru îmbogățirea colecțiilor, pentru întreținerea muzeului și burse pentru tinerii artiști. Partea cea mai tristă este că, după ce s-a stins din viață, și după venirea regimului comunist, toată această inițiativă nu-și găsește finalitatea. Dorința lui Anastase Simu era de a împărtăși cultura, arta, educația bucureștenilor. Pe frontonul primei săli, suprins în modelul nostru virtual, scrie cu litere de aur: „Nu doar pentru noi, ci și pentru alții”, ceea ce ne spune foarte mult despre dorința lui Anastase Simu de a contribui la nivelul de cultură al bucureștenilor.

“Planul lui Anastase Simu a fost de a crea ceva fără rival (a concurat o vreme cu Ion Kalinderu, creatorul primului muzeu privat din București în 1906”

Anastase Simu era inclusiv într-o competiție continuă cu Ion Kalinderu, după cum povestea Krikor Zambaccian, o competiție pozitivă în achiziționarea lucrărilor de artă plastică. Doar că Ion Kalinderu nu deschidea muzeul publicului, ci doar prietenilor și inițiaților, pe când Anastase Simu a avut această viziune: el nu colecționa pentru el și pentru prietenii lui, ci pentru întreaga comunitate. În nebunia concurenței reușește să modernizeze această nouă clădire dedicată viitorului Muzeu Simu. Două inovaţii atrag atenţia la momentul construcţiei: iluminatul zenital și încălzirea cu calorifere. De observat că, deși obţine autorizaţia de construcţie în octombrie 1906 (piatra de temelie este pusă în 21 mai 1907), muzeul este inaugurat abia în 1910. Nu a durat numai construcţia în sine, cât și organizarea și etalarea colecţiei. Planul lui Simu a fost de a crea ceva fără rival (a concurat o vreme cu Ion Kalinderu, creatorul primului muzeu privat din București în 1906, și cu alţi colecţionari), motiv pentru care a insistat asupra artei europene, în general, și nu doar asupra celei românești; a insistat mai mult decât alţi colecţionari (care au preferat picturile) asupra sculpturilor.

B365.ro: Vedem ceva ce nu mai există. Ce am câștigat prin recrearea virtuală a muzeului?

Claudia Popescu: Avem ocazia să pășim efectiv într-un muzeu din perioada interbelică. Putem să înțelegem relația dintre spațiu și obiectul de artă expus, pe care colecționarul Simu a simțit-o foarte bine. Putem avea cele mai valoroase obiecte, dar atâta timp cât nu le știm povestea și nu reușim să o transmitem vizitatorilor, ele rămân doar un depozitar al informației.

“Ne-am întâlnit cu bucureșteni contemporani muzeului, care intraseră în copilărie în el și acum se bucurau că aveau șansa să-l regăsească în mediul virtual”

B365.ro: Care a fost feedbackul? Chiar pentru turiștii străini este utilă această experiență?

Claudia Popescu: Am avut șansa să ducem această aplicație la marea majoritate a partenerilor noștri, la Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București, cât și la Centrul de informare turistică din pasajul Universității. Concluziile despre importanța acestei aplicații au venit de la Centrul de informare turistică de la Universitate, unde ne-am întâlnit cu foști locuitori ai cartierului sau cu contemporani ai acestui muzeu care intraseră în copilărie în el și acum se bucurau că aveau șansa să-l regăsească în mediul virtual. Pe de altă parte, nu este o aplicație de entertainment, ci este destinată educării. Toate replicile virtuale ale exponatelor vin și servesc ca sursă de documentare pentru cercetători, pentru a nu mai merge în depozitele MMB sau la Muzeul Național de Artă să interacționeze direct cu o piesă. Noi am scanat exponatele la o rezoluție suficient de mare, încât să poată fi studiate online. Până la urmă, valoarea acestor colecții este dată de valoarea ansamblului pe care Anastase Simu a reușit să ni-l ofere.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care