HUFFÎN LUMELIBERTATEAȘTIRI

VIDEO I Primele imagini color cu suprafața Lunii! Sonda spaţială chineză Chang’e 5 a terminat operațiunea de colectare de roci

Au apărut primele imagini color cu suprafața Lunii după ce Sonda spaţială chineză Chang'e 5 a aselenizat marți. De asemenea, aceasta pare să fi terminat mai devreme operațiunea de colectare de roci de pe suprafața Lunii.

Sonda spaţială Chang’e 5, trimisă într-o zonă neexplorată de pe Lună, a finalizat cu o zi mai devreme operaţiunea de colectare de roci selenare, pe care urmează să le aducă pe Terra, a anunţat joi agenţia spaţială chineză, citată de AFP şi Reuters.

Sonda Chang’e 5, care a aselenizat marţi, a depozitat, conform planurilor, eşantioanele recoltate într-un container special. „Operaţiunea de prospectare ştiinţifică s-a derulat aşa cum era prevăzut”, a anunţat agenţia spaţială chineză.

Cum arată suprafața Lunii în primele fotografii color făcute de sonda Chang’e-5

Sonda spaţială Chang’e-5 a Chinei a transmis primele sale fotografii color de pe suprafața Lunii. Modulul său a suprins o vedere panoramică care se întinde de la „solul” lunar până la orizont.

Chang’e-5 a atins marţi „cu succes” suprafaţa Lunii, a relatat postul CCTV. Sonda a început imediat să strângă mostre de rocă și praf pentru a le trimite înapoi pe Pământ, nu înainte de a realiza primele sale fotografii color.

Misiunea fără echipaj uman, denumită după zeiţa Lunii din mitologia chineză, îşi propune să colecteze şi să aducă pe Pământ material selenar care îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă să afle mai multe despre originile şi procesul de formare a Lunii.

Obiectivul sondei chineze constă în aducerea pe Terra a unei cantităţi de aproximativ două kilograme de roci lunare, ce vor fi captate în special prin foraje realizate la nivel scoarţei selenare până la adâncimi de doi metri. După analizarea lor de către oamenii de ştiinţă, aceste roci vor oferi cel mai probabil noi informaţii despre istoria Lunii.

Potrivit Reuters, operaţiunea de colectare a rocilor lunare a fost finalizată în 19 ore, a precizat agenţia spaţială chineză, care nu a precizat însă cantitatea totală de eşantioane colectate.

Modulul de ascensiune urmează să decoleze de pe scoarţa selenară având la bordul său eşantioanele prelevate şi să se conecteze cu un modul spaţial care se află în prezent pe orbita Lunii. Apoi, eşantioanele vor fi transferate într-o capsulă de revenire, care le va aduce pe Terra.

Aducerea rocilor selenare pe Terra ar trebui să aibă loc înainte de jumătatea lunii decembrie, cu o aterizare programată în Mongolia Interioară, o regiune autonomă din nordul Chinei.

Dacă revenirea pe Terra se va desfăşura fără probleme, China va deveni cea de-a treia ţară din lume care va reuşi să aducă astfel de eşantioane pe Pământ, după Statele Unite şi fosta U.R.S.S.

Precedenta misiune de acest tip a fost una sovietică, Luna 24, realizată cu succes în 1976.

Subliniind înaltul nivel tehnic al misiunii, televiziunea publică chineză CCTV a descris Chang’e 5 drept una dintre operaţiunile „cele mai complicate şi mai delicate” din cadrul programului spaţial naţional.

Sonda Chang’e 5 a fost lansată pe 24 noiembrie de pe insula tropicală Hainan din sudul Chinei. Dispozitivul spaţial s-a plasat pe orbita Lunii în cursul zilei de sâmbătă, după o călătorie în spaţiu de 112 ore.

Dincolo de interesul ştiinţific ce vizează recuperarea eşantioanelor, această misiune permite Chinei să testeze manevrele şi tehnologiile considerate cruciale pentru proiectul său ce vizează trimiterea de astronauţi pe Lună până în anul 2030.

Aceasta nu este însă prima misiune prin care China a lansat un vehicul spaţial spre Lună în cadrul programului Chang’e – numele zeiţei Lunii din mitologia chineză.

China a plasat deja doi mici roboţi teleghidaţi pe Lună („Iepurele de jad”) în 2013 şi 2019. Misiunea Chang’e 4 a asolizat pe faţa nevăzută a Lunii, devenind prima sondă spaţială din lume care a reuşit această performanţă.

Această ţară investeşte miliarde de euro în programul său spaţial, pentru a recupera decalajul ce o separă de Statele Unite, Rusia şi UE.

China a trimis primul ei astronaut în spaţiu în 2003 şi doreşte să finalizeze în iunie 2021 constelaţia de sateliţi care vor compune propriul ei sistem de navigaţie prin satelit Beidou, considerat un rival al sistemului GPS american.

Totodată, China a lansat în acest an o altă sondă într-o călătorie de câteva luni spre Marte, unde doreşte să opereze un mic robot teleghidat începând din 2021.

China intenţionează, de asemenea, să construiască o staţie spaţială proprie începând din 2022.

Chang’e-5 este a treia misiune chineză care a aterizat ușor pe Lună în ultimii șapte ani.

În cazul în care misiunea va avea succes, China va deveni a treia ţară care colectează probe selenare, după ce Statele Unite şi Uniunea Sovietică au înregistrat astfel de reuşite cu decenii în urmă.

Rocă diferită adusă de sonda Chang’e-5

Nu mai puțin de 400 kg de rocă și praf lunar au fost aduse pe pământ de misiunile americane Apollo și de cele sovietice. Dar toate aceste mostre erau foarte vechi, cu vârsta de peste trei miliarde de ani.

Mostrele pe care le va colecta Chang’e-5 ar trebui să fie destul de diferite.

Misiunea a vizat o regiune vulcanică înaltă numită Mons Rümker. ,Probele din această locație nu pot avea mai mult de 1,2 sau 1,3 miliarde de ani și, ca atare, ar trebui să ofere informații suplimentare despre istoria geologică a Lunii, scrie BBC.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button