VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori

Pe Jean Louis Calderon, stradă cu reședințe impunătoare de sfârșit de secol al XIX-lea și început de secol XX, două clădiri ies în evidență, asemănându-se aproape ca două picături de apă.

Una este plină de viață și adăpostește Centrul de Cultură Arhitecturală a Uniunii Arhitecților din România, în timp ce sora sa geamănă a așteptat mai bine de 35 de ani să fie restaurată, de curând primind un nou și frumos acoperiș. 

Mai jos, interviu cu Monica Croitoru-Tonciu, istoric de artă, autoare a monografiei “Alfred Popper, 1874-1946: (re)descoperirea unui arhitect”, editura Simetria, 2022. În plus, Adrian Polec, proprietarul clădirii în oglindă, ne dă detalii despre renașterea unui monument istoric.

Ce două case gemene au fost ridicate de Aron Iacob, bogat proprietar imobiliar în București. Legenda spune că reședințele reprezentau zestrea celor două fiice ale sale

Istoria elegantei clădiri, în care funcționează hub-ul cultural UAR, începe în anul 1898, casa fiind prevăzută încă de atunci cu toate facilitățile moderne: canalizare, gaz aerian și telefon.

Imobilele surori se învecinează cu alte clădiri de patrimoniu remarcabile, printre care amintim: reședința celebrei feministe Alexandrina Cantacuzino, a moșierului Sava Șomănescu, a doctorului Ion Cantacuzino, a marelui industriaș Constantin Vasiliu Bolnavu, a judecătorului Gh. N. Bagdat, a Zoei Filitis.

Numele arhitectului a rămas, încă, necunoscut, planurile identificate la Arhivele Naționale nefiind semnate. Din dosarul de autorizare reiese că primul proprietar al casei a fost Aron Iacob, care deținea mai multe imobile situate la intersecția străzilor Jean Louis Calderon și Theodor Masaryk (Calderon 48, 50 și Masaryk 4, 6, 8, 10).

Ulterior, proprietățile lui Aron Iacob au fost cumpărate de Solomon I. Bally, important proprietar imobiliar la început de secol XX  în capitală și donator al sinagogilor din București

Nu știm ce motive l-au determinat pe Solomon Bally să vândă, dar, în 1918, aici locuia chirurgul Ion Bălăcescu, personalitate a domeniului medical, profesor la Facultatea de Medicină din București și autor al unor importante studii privind chirurgia infantilă, chirurgia de rezecție, etc.

La naționalizare, Radu Lupescu figurează ca proprietar al imobilului. Ulterior, acesta a fost preluat de Ministerul de Interne.

Între anii 1988-1995, clădirea a fost sediul reprezentanței diplomatice a Autorității Palestiniene și după 1995 a adăpostit Secția Consulară a Ambasadei Republicii Elene

Chiar dacă cu se cunoaște numele arhitectului care a proiectat clădirile, pot fi semnalate analogii de limbaj arhitectural cu alte imobile în stil neogotic din București. De exemplu, similaritățile dintre cele două clădiri din str. Jean Louis Calderon și lucrările arhitectului Zigfrid Kofczinsky: Caru’ cu Bere (1893-1895) și Casa Herman I. Rieber (1903) din strada Romulus 15.

Din planuri reies subtile deplasări ale accentelor discursului arhitectural din exterior înspre interiorul clădirii. Alcătuit din subsol, parter înalt, etaj și mansardă, imobilul are generoase saloane și holuri principale cu plafoane decorate, atât la parter, cât și la etaj. Trebuie amintită eleganta desfășurare a scărilor de acces și de onoare. Ne putem imagina seratele vremii după dichisurile camerelor, ferestrele cu vitralii și plafonul pictat al etajului, se arată în prezentarea clădirii UAR.

La începutul anului 2013, după ce a intrat în proprietatea Uniunii Arhitecților din România, clădirea a fost înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice la poziția B-II-m-A-21059. Centrul de Cultură cuprinde: sediul UAR, spații expoziționale, biblioteca, arhiva și redacția revistei “Arhitectura”.

Filmul clădirii, realizat de UAR, AICI:

Aron Iacob, mare proprietar imobiliar din București, deținea mai multe vile în mahalaua Batiștei

B365: Care este povestea Casei din strada Jean Louis Calderon 48, hub cultural al UAR, cu o soră geamănă aflată vis-a-vis?

Monica Croitoru-Tonciu: Casa este o clădire de epocă, monument istoric clasa A, iar povestea ei începe să se contureze la finalul sec. al XIX-lea, odată cu achiziționarea de către Aron Iacob, mare proprietar în București, a două loturi de teren în fosta str. Polonă nr. 76 și 80 (astăzi, Calderon 48 și 50), pentru a-și extinde proprietatea ce ocupa deja alte trei loturi cu ieșire în str. Sălciilor, situată adiacent (astăzi, str. Thomas Masaryk nr. 4, 6, 8).

Aron Iacob construiește pe terenurile din str. Polonă două clădiri de locuit aproape identice, poziționate în oglindă, aliniate frontului străzii. Precum celelalte clădiri rezidențiale de seamă din epocă, au găzduit cu siguranță oameni eleganți și evenimente asemenea. Pe planul cadastral al capitalei din 1911, cele două imobile figurează cu numele Bally, cel mai probabil Solomon I. Bally, mare proprietar imobiliar și donator al sinagogilor din București.

B365: Este adevărat că aceste două clădiri au fost un cadou de nuntă al primului proprietar pentru cele două fiice ale sale?

Monica Croitoru-Tonciu: O legendă urbană spune că aceste două clădiri proiectate în oglindă din str. Calderon ar fi fost destinate celor două fiice ale lui Aron Iacob, un fapt obișnuit pentru o epocă în care femeile primeau diferite terenuri, clădiri și mobile drept zestre. Acestea intrau apoi în proprietatea soțului. Cert este că cele două imobile se disting prin poziționarea în oglindă, ceea ce poate să sugereze o relație de apropiere între cei care urmau să locuiască acolo. Însă nu cunoaștem până în prezent niciun document care să ateste acest fapt.

Observăm că și clădirile din str. Thomas Masaryk nr. 6 și 8, de asemenea parte din fosta proprietate a lui Aron Iacob, erau poziționate în oglindă, și că toate aceste patru clădiri aveau acces comun către grajdul din curtea din spate (conform planului de situație din dosarul autorizației de construcție pentru vila de la nr. 48).

“Jean Louis Calderon, o stradă cu clădiri valoroase, reprezentative pentru arhitectura bucureșteană de final de secol al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea”

B365: În ce context urban găsim integrată casa, împreună cu sora sa cea geamănă de la numărul 50?

Monica Croitoru-Tonciu: Proprietatea lui Aron Iacob făcea parte în epocă din fosta Mahala a Batiștei, care ținea de biserica Batiștei, aflată în imediata apropriere, iar cele două clădiri gemene aveau ieșire pe strada Polonă, cu un istoric complex de sistematizări și redenumiri.

Segmentul de stradă care traversează prin apropierea bisericii a fost redenumit Gogu Cantacuzino în perioada interbelică, Alexandru Sahia începând din 1948 și, după Revoluție, Jean Louis Calderon, denumire pe care a păstrat-o până astăzi.

“O călătorie pe strada Jean Louis Calderon poate oferi impresia unei călătorii în timp în Bucureștiul din prima jumătate a secolului al XX-lea”

Monica Croitoru-Tonciu: Țesutul urban al străzii Jean Louis Calderon, cu loturi de teren de mici dimensiuni și un grad mare de ocupare, conservă majoritar clădiri cu valoare reprezentativă pentru arhitectura bucureșteană de la finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Acestea sunt aliniate frontului stradal sau retrase, case de locuit pe parter sau cu etaj și mansardă, în stil eclectic de factură academistă; imobile de apartamente moderniste, Art Deco (Calderon nr. 36, arh. Arghir Culina) sau modernist-mediteraneene (Calderon nr. 22, arh. Jean Krakauer) etc.

“Cele două clădiri se încadrează într-un stil eclectic, cu elemente neogotice – arce în ogivă și decorație specifică goticului flamboyant, și cu un acoperiș mansardat de factură franțuzească”

B365: Cum descrieți proiectul de arhitectură (fațadele, intrarea monumentală, interiorul, spațiile de reprezentare, etc)?

Monica Croitoru-Tonciu: Analizând planurile din dosarele autorizațiilor de construcție (nesemnate), dar și situația din sit, care diferă ușor de planuri, cele două clădiri din strada J.L. Calderon se încadrează într-un stil eclectic, cu elemente neogotice – arce în ogivă și decorație specifică goticului flamboyant, și cu un acoperiș mansardat de factură franțuzească, cu lucarne cu fleșe.

Ferestrele au ancadramente în arce în acoladă sau trilobate, ce se sprijină pe console reprezentând elemente vegetale sau capete de oameni, un element pitoresc întâlnit încă din arhitectura medievală. Intrarea principală este surmontată o elegantă logie cu coloane (cu capiteluri eclectice), trafoare de factură neogotică și un parapet cu baluștri sub formă de colonete.

Monica Croitoru-Tonciu: Planimetria clădirilor este prin excelență specifică perioadei. Referindu-ne la vila de la nr. 48, intrarea principală monumentală se realizează pe fațada nordică și conduce către un vestibul și apoi către un hol de onoare cu un tavan înalt și cu o oglindă de dimensiuni impresionante, ce amplifică spațiul.

Holul oferă acces către scara principală (ce a păstrat placarea cu marmură albă) și fostele spațiile de reprezentare de la parter – salonul de primiri, biroul proprietarului și sufrageria (unde se servea masa), transformate astăzi în săli de evenimente și bibliotecă. Camerele din spatele clădirii erau destinate zonei de servicii (bucătărie, cămară, scară de serviciu etc.), unele păstrându-și în prezent funcțiunea.

Monica Croitoru-Tonciu: Urcând scara principală, cu parapet traforat masiv, ajungem la holul etajului întâi al clădirii, cu un luminator de mari dimensiuni, încadrat de o ramă din stuc și de o scafă formată din opt panouri pictate cu peisaje și elemente vegetale, despărțite prin putti ce joacă rolul decorativ de atlanți.

Opțiunea pentru decorația de inspirație neoclasică într-o clădire cu decorație exterioară de factură neogotică amintește de Casa Oteteleșanu din str. Biserica Amzei. Etajul I era dedicat în epocă zonei de noapte (cu dormitoare, baie și un salonaș), în prezent fiind ocupat de birouri, după cum se întâmplă și cu mansarda (fostul pod).

“Clădirile pot fi atribuite pe criterii stilistice arhitectului polonez Ziegfried Kofszynski, autor al Stabilimentului Caru’ cu Bere și al Casei Herman J. Rieber ”

B365: Ce analogii de limbaj ați identificat între cele două case din strada Jean Louis Calderon 48 și 50, și lucrările arhitectului Ziegfried Kofszynski: Stabilimentul Caru’ cu Bere (1898-1899) și Casa Herman J. Rieber (1903) din strada Romulus 15? Îi putem atribui, astfel, arhitectului Ziegfried Kofszynski proiectarea imobilului?

Monica Croitoru-Tonciu: Da, planurile de arhivă ale celor două case (păstrate de Arhivele Naționale ale României, Serviciul Municipiului București) nu sunt semnate, însă pot fi atribuite pe criterii stilistice arhitectului polonez Ziegfried Kofszynski (1858-1932).

Volumetria și decorația fațadelor amintesc într-adevăr de stabilimentul Caru’ cu Bere (1898-1899) din str. Stavropoleos nr. 5 și casa Hermann I. Rieber (1903) din str. Romulus nr. 15, proiecte semnate ale aceluiași arhitect.

Monica Croitoru-Tonciu: Ne putem raporta, spre exemplu, la decorația logiilor de pe fațadele dinspre stradă ale vilelor Iacob și Rieber, la volumetria și decorația asemănătoare a baluștrilor (sub formă de colonete) și consolelor balcoanelor de la vila Iacob și stabilimentul Caru’ cu Bere, la preferința aproape constantă a lui Kofszynski (la trecerea dintre secolele XIX-XX) pentru cornișele subliniate de denticuli decorați cu caschete și pentru lucarnele surmontate de acoperișuri sub formă de fleșe. Arhitecții din epocă (și de pe teritoriul țării) optează rareori pentru acest stil, iar reprezentatul cel mai de seamă al stilului este Kofszynski.

“În Arhiva de proiecte a UAR se păstrează o schiță semnată de arh. Alfred Popper, care înfățișează un fragment al fațadei dinspre stradă a vilei”

B365: Arh. Alfred Popper a contribuit la proiectarea clădirii? În arhiva U.A.R. se păstrează o schiță pentru fațada clădirii. Ce reprezintă schița semnată de arh. Alfred Popper ?

Monica Croitoru-Tonciu: Din atelierul lui Z. Kofszynski făcea parte la finalul secolului al XIX-lea arhitectul de origine poloneză Alfred Popper (1874-1946), iar în fondul dedicat lui Popper din Arhiva de proiecte a UAR se păstrează o schiță semnată de acesta pentru vila de la nr. 48, care atestă astfel și contribuția sa la proiectarea celor două vile.

Schița, abil realizată, înfățișează un fragment al fațadei dinspre stradă a vilei, cu fereastra de la parter subliniată de un ancadrament și surmontată un cartuș decorativ cu blazoane și efigiile a două personaje. Deasupra ferestrei se regăsește un balcon în console, cu montanți masivi și un parapet traforat cu arce trilobate specifice arhitecturii de factură neogotică.

După cum am menționat mai sus, balcoanele vilelor Iacob se aseamănă prin decorație celor de pe fațada Carului cu Bere, un alt proiect unde au colaborat Kofszynski și Popper.

“Clădirea UAR a primit o nouă șansă, prin care și-a păstrat aproape integral elementele originale”

B365:  Ce s-a păstrat din elementele originale ale clădirii?

Monica Croitoru-Tonciu: Clădirea este deținută de UAR din 2010 și a fost consolidată și restaurată, spre deosebire de clădirea în oglindă, de la nr. 50, aflată într-o stare avansată de degradare. Astfel, putem spune că această clădire a primit o nouă șansă, prin care și-a păstrat aproape integral elementele originale.

B365: Cum a fost restaurată clădirea UAR?

Monica Croitoru-Tonciu: Clădirea a trecut printr-un amplu proces de consolidare și restaurare. S-au parcurs toți pașii necesari puneri în siguranță și apoi în valoare a arhitecturii.

Pereții au fost cămășuiți, la nevoie, cu beton armat; s-au refăcut instalațiile electrice, sanitare, de alimentare cu apă, de gaze; a fost reparată tâmplăria; au fost restaurate și completate elementele decorative ale fațadelor și interioarelor; au fost reparate șarpanta și învelitoare din tablă zincată a acoperișului etc.

S-au asigurat mai departe condițiile necesare desfășurării de evenimente în cadrul sălilor de expoziție, amenajarea bibliotecii cu zonă de studiu și cea a spațiilor dedicate arhivelor, despre care voi detalia în cele ce urmează.

“Vizitatorii de pretutindeni se pot bucura astăzi de arhitectura clădirii, pusă în valoare de atmosfera oferită de Centrul de Cultură Arhitecturală al Uniunii Arhitecților din România”

Monica Croitoru-Tonciu: Centrul este coordonat în prezent de doamna arh. Ileana Tureanu, președintele UAR, și găzduiește evenimente adresate tuturor celor interesați și pasionați de arhitectură și domeniile conexe.

La parterul clădirii, se află biblioteca cu profil de arhitectură, urbanism și design, ce cuprinde peste 18.000 de volume, inclusiv o colecție de carte veche și rară și o colecție a revistei Arhitectura încă din 1906. Volumele pot fi căutate și în catalogul online al bibliotecii, disponibil pe site-ul UAR.

Monica Croitoru-Tonciu: În fostele saloane dinspre stradă sunt găzduite astăzi conferințe de arhitectură sau de călătorii, lansări sau prezentări de cărți (printre altele, de la editurile Simetria, Vremea și Humanitas) și de reviste de profil (precum Arhitectura sau Crochiu), expoziții de grafică și pictură (proiecte de arhitectură, peisaje, naturi statice), itinerate inclusiv în străinătate (la muzee sau sedii ICR).

O parte din aceste expoziții au loc în contextul unor concursuri de creație, cum ar fi concursul „Gheorghe Leahu” pentru tineri arhitecți acuareliști, organizat de UAR în colaborarea cu doamna Viorica Leahu în onoarea soțului său, ediția de anul acesta fiind încă în desfășurare. Să nu uităm totodată că UAR organizează Bienala Națională de Arhitectură, manifestare de profil la nivel național, iar o parte din panourile proiectelor participante (în funcție de secțiuni) sunt expuse la sediul din strada Calderon. Așteptăm cu interes următoarea ediție a Bienalei!

Monica Croitoru-Tonciu: La etajul clădirii, se regăsesc birouri ale UAR și, continuând către mansardă, întâlnim spațiile de studiu dedicate arhivelor – Arhiva de proiecte, Arhiva de fotografii și Arhiva documentară. Arhivele de proiecte și fotografii s-au constituit din donații realizate de-a lungul timpului către UAR și cuprind zeci de fonduri de arhitecți, precum cele dedicate lui Alfred Popper, Octav Doicescu, George Matei Cantacuzino, Ioana Grigorescu, Mircea Alifanti și mulți alții.

Mii de documente – schițe și proiecte realizate în grafit, creioane colorate, acuarele, caiete de notițe, cursuri, care sunt accesibile cercetătorilor interesați. O parte dintre acestea sunt disponibile în varianta digitală pe site-ul UAR. Multe dintre documente au fost valorificate de-a lungul timpului prin cercetarea și publicarea lor în lucrări de specialitate (printre care monografia Ioanei Grigorescu), care pot fi consultate la bibliotecă.

Monica Croitoru-Tonciu: Mansarda găzduiește redacția revistei Arhitectura, cu șase numere pe an, continuatoare a celei fondate în 1906 de Societatea Arhitecților Români, care ne oferă periodic numere tematice, cu articole și ilustrații de calitate, însoțite de evenimente de lansare ce antrenează o comunitate de oameni pasionați.

În mansardă se află, de asemenea, redacția Buletinului Informativ al Uniunii Arhitecților din România (BIUAR), distribuit periodic gratuit, ce surprinde cele mai importante evenimente organizate de Centrul de Cultură Arhitecturală al Uniunii Arhitecților din România sau petrecute în domeniul arhitecturii, în țara noastră și în străinătate.

Clădirea a fost redată în acest fel, în întregime, comunității locale.

Birouri de lux lângă un monument istoric: clădirea geamănă a sediului UAR va fi restaurată și extinsă

Clădirea construită în oglindă cu sediul Uniunii Arhitecților din România (UAR), situată la nr. 50, intră într-un amplu proces de restaurare și extindere. Proiectul și investiția, realizate de grupul APX IMMO, prevede desființarea corpului anexă existent și construirea unui nou imobil cu funcțiunea de birouri, cu o înălțime maximă de 16 metri.

Investiția a fost aprobată de Ministerul Culturii – Direcția Patrimoniu Cultural, prin ordinul ministrului Daniel Constantin Barbu.

Adrian Polec, proprietarul clădirii: Clădirea de la nr. 50 a rămas abandonată timp de peste 35 de ani, în timp ce sora sa geamănă, sediul UAR, a fost restaurată și a înflorit. Am preluat imobilul de la un investitor italian care a abandonat procesul de restaurare din cauza costurilor ridicate. Deși reabilitarea implică investiții semnificative, valoarea culturală și istorică a clădirii justifică efortul. Ne-am asumat această misiune cu responsabilitate.

Procesul de restaurare urmărește readucerea clădirii la forma sa originală, folosind materiale identice sau similare cu cele din perioada construcției. A fost refăcută șarpanta și învelitoarea cu tablă de zinc din Germania, precum și sistemele de drenaj.

Se restaurează planșeul din lemn de peste holul central, șemineul, luminatorul, scara principală, parchetul din stejar masiv și tâmplăria interioară. Marmura de pe casa scării va fi înlocuită cu un material identic, iar parchetul va respecta modelul inițial. Ușa principală originală a fost salvată și este în curs de recondiționare de către un expert.

Adrian Polec, proprietarul clădirii: Deși imobilul a fost grav afectat după naționalizare — prin demolări, vopsiri neadecvate și intervenții agresive — funcțiunea sa de vilă de locuit va fi păstrată. Restaurarea urmărește nu doar reconstituirea fidelă a elementelor arhitecturale, ci și redarea spiritului istoric al clădirii.

Încercăm să păstrăm fiecare detaliu autentic, de la piatra cubică veche până la modelele de luminatoare și stucaturi. Este o muncă titanică, dar una care va reda comunității un monument valoros, parte din patrimoniul arhitectural românesc.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care