VIDEO | Ep. 2 din „Lege și ordine, DAR…”, noul serial al dlui Negoiță, după blockbusterul „Nu se amestecă Umedu’ cu Uscatu”. Se ceartă cu DNA vreme de 7 minute

Robert Negoiță s-a îmbrăcat frumos pentru canicula de afară. Cămașă albă de in, a așteptat să se însereze, a ieșit la răcoare, în fața unei vegetații exotice și bine întreținute. Ne anunțase încă de ieri că lansează un fel de serial „Lege și ordine”.

Episodul 2 a apărut pe Facebook pe la prânz

Primarul Sectorului 3 este liniștit. Știe ce vrea să transmită. Și-a pus gândurile în ordine numerotate și le-a eliberat pe rând, accentuând cuvintele-cheie și lăsând, între ele, pauze de tensiune. Rezultatul este un material didactic despre cum se explică unui public larg un dosar penal cu nouă inculpați, 54 de acte adiționale și un prejudiciu estimat de procurori la peste 100 de milioane de euro.

Sursa video: Robert Negoiță / Facebook

„Salubritatea nu-i adusă de mine, nu-i cunoșteam înainte”

Primul lucru pe care îl stabilește Negoiță este că nu el a chemat salubristul în Sectorul 3.

O să spun exact situația juridică și tot ce s-a întâmplat cu Societatea de Salubritate care a funcționat în Sectorul 3 înainte de 2018, Societate pe care eu am găsit-o aici. Nu-i adusă de mine, nu-i cunoșteam înainte. Mă rog…, spune primarul în filmare.

Contractul de salubrizare al Sectorului 3 era din 1999, iar Robert Negoiță a devenit primar în 2012. Procurorii descriu în dosar o practică începută în 2000, deci cu mult înainte de mandatul lui. Partea a doua a acuzației este însă că, ajuns primar, ar fi continuat-o.

Taxa zero la gunoi, prelungirea pe 10 ani și banca

Urmează firul logic, expus cursiv de primarul-influencer. În campania din 2012, Negoiță promisese două lucruri: taxă zero la gunoi și trimiterea acasă a salubristului Rosal. Ajuns la primărie, spune el, a descoperit că a doua promisiune nu putea fi ținută, pentru că atribuția era la Primăria Capitalei: „Dacă am fi încercat să dăm afară salubristul, nu aveam ce pune în loc, cel puțin nu noi, ci Primăria Generală trebuia să facă procedura pentru că, ce credeți, așa era legea”, explică primarul.

Rămânea prima promisiune. Iar pentru taxa zero, spune Negoiță, a fost nevoie de o înțelegere: indexarea tarifelor cu inflația, permisă de contract și de lege, în schimbul taxei zero pentru bucureșteni. Apoi salubristul ar fi cerut o prelungire de contract ca să poată face investiții.

Pentru că avea nevoie de bani de la bancă sau cel puțin așa mi s-a explicat, pentru a face investițiile despre care am vorbit, spune primarul Sectorului 3.

Prelungirea a fost pe 10 ani. Negoiță precizează că actul adițional conținea o clauză de încetare în cazul pierderii procesului cu Consiliul Concurenței și că, prin urmare, prelungirea „nu și-a produs niciodată efectele, cel puțin din perspectiva noastră”. Negoiță face și precizarea prețioasă: „cel puțin din perspectiva noastră.”

Dosarul, pe scurt: 54 de acte adiționale și 578 de milioane de lei

Fiindcă primarul vorbește tot timpul despre „acest dosar” fără să-l numească, iată despre ce e vorba. Robert Negoiță a fost trimis în judecată de DNA, alături de alți funcționari din Primăria Sectorului 3, de un auditor al Curții de Conturi și de firma Rosal Grup SA. Acuzațiile pentru primar: abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite și consecințe deosebit de grave, instigare la aceeași infracțiune și complicitate la fals.

Potrivit procurorilor, contractul de salubrizare încheiat în 1999 ar fi fost prelungit succesiv prin 54 de acte adiționale, fără licitații publice, cu un operator despre care DNA susține că nu mai era licențiat pentru Sectorul 3 din 2013. Prejudiciul calculat de anchetatori: 578.446.818 lei, adică peste 100 de milioane de euro. Dosarul se judecă la Curtea de Apel București.

„Nicio suspiciune de corupție”. Ceea ce, tehnic, e adevărat

Un moment interesant al episodului 2 este acesta: „Ca să fie treaba clară! Nicio suspiciune de corupție, nu există nicio suspiciune de dare sau de luare de mită”, spune Negoiță.

Afirmația rezistă la verificare: în rechizitoriu nu figurează mită. Figurează abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave – infracțiune pe care Codul penal o pedepsește cu închisoarea și care intră în competența DNA tocmai pentru că valoarea depășește pragul stabilit de lege. Este o distincție reală. Este și o distincție care nu schimbă cu nimic cifra de 578 de milioane de lei.

Primarul contestă și mecanismul prejudiciului. Spune că plățile către salubrist s-ar fi făcut în urma unei prestații pe care DNA nu o neagă, făcută pe bază de procese-verbale și documentație. Și mai spune că tarifele nu au fost modificate decât prin indexare, iar frecvențele au fost crescute într-o perioadă în care primăria recupera niște sume de la Rosal, conform Curții de Conturi, rămânând totuși sub minimul din regulamentul de salubritate al Primăriei Generale.

„Și de unde prejudiciul? Nu există!”, strigă Negoiță

Despre licența operatorului, primarul are o explicație de tip administrativ: documentul se depunea la Primăria Capitalei, nu la Sectorul 3, pentru că Primăria Generală emitea autorizația de funcționare. „Că avea sau n-avea licență la bază noi nu aveam de unde să știm, oricum nu era problema noastră”, spune el.

Apoi vine partea în care primarul își duce mâinile la piept

„DNA inventează niște aberații, îmi pare rău că trebuie să folosesc astfel de cuvinte pentru o instituție pe care o respect și care este absolut necesară acestei țări. Da, cred că avem nevoie de un DNA puternic, dar avem nevoie de niște oameni, de niște procurori capabili, competenți. Avem nevoie de niște magistrați integri, care să fie mai puțin sensibili comenzilor politice.”

Filmarea se termină brusc. Fără deja consacratul „Doamne ajută”.

Ce urmează, de fapt

Contextul care lipsește din episodul 2 este următorul: Pe 16 iunie 2026, judecătoarea Ana-Elena Dobre a anunțat că este ultima ședință în care mai face parte din complet, în urma unor măsuri administrative. Potrivit surselor din Curtea de Apel București citate de G4Media, președinta instanței, Liana Arsenie, nu i-a mai prelungit delegarea. Instanța nu a explicat public motivele.

Consecința e simplă: noul complet trebuie să readministreze probele, adică să reaudieze cei nouă inculpați și cei 47 de martori. După patru ani de judecată, în care mai rămăsese de audiat un singur inculpat și de finalizat o expertiză contabilă, procesul se reia de la zero. Iar faptele, comise între 2013 și 2018, se prescriu în 2028.