VIDEO | Dicționar audio pentru Miercurea Sirenelor, cea momentan amânată. Semnificația fiecărui sunet de alarmare, plus lista adăposturilor din București

UPDATE: „Miercurea Sirenelor” se amână. DSU anunță că a luat decizia după „o analiză proprie” a actualelor condiții și „în mod deliberat”. Practic, ca să nu intrăm la idei

Miercuri, 4 martie, era ziua în care Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) anunțase că testează (sau ne testează) sirenele pentru avertizarea populației.

Exercițiul a fost programat în cadrul Săptămânii Protecției Civile, însă între timp a fost amânat.

Bucureștiul are 454 de sirene pentru avertizarea populației, însă nu toate mai funcționează.

La ce sunete trebuie să fim atenți când sunt pornite alarmele

Potrivit IGSU, în caz de dezastre sau conflicte armate, autoritățile vor transmite populației mai multe mesaje:

• înștiințare – activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre iminența producerii sau producerea dezastrelor și/sau a conflictelor armate către autoritățile administrației publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii și al realizării măsurilor de protecție;
• avertizare – aducerea la cunoștința populației a informațiilor necesare despre iminența producerii sau producerea unor dezastre;
• alarmare – transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populației despre iminența producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.

În aceste situații, administrațiile publice centrale sau locale dispun măsuri de protecție a populației, în cooperare cu instituțiile responsabile cu managementul tipurilor de ris.

Reprezentanții vor avea în vedere executarea activităților de evacuare, adăpostire, asigurarea asistenței medicale de urgență, decontaminarea chimică, radiologică și biologică, etc.

Echipamentele dedicate (sirene de avertizare și alarmare publică) asigură transmiterea semnalelor acustice în funcție de pericolul potențial a se produce, a căror semnificație este următoarea:

• alarmă la dezastre:
  • vizează iminența producerii unei situații de urgență generată de manifestarea unui tip de risc: inundații, alunecări de teren, accidente chimice, nucleare sau radiologice, căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos etc.
  • se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele.

• prealarmă aeriană:
  • vizează probabilitatea producerii atacurilor aeriene;
  • se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele.

• alarmă aeriană:
  • vizează iminența producerii atacurilor aeriene;
  • se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele.

• încetarea alarmei:
  • vizează încetarea manifestării tipurilor de risc sau a atacurilor aeriene;
  • se compune dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 2 minute.

Câte adăposturi există în București pentru protecția locuitorilor

În cazul unui dezastru sau a izbucnirii unui conflict armat, bucureștenii trebuie să știe unde să se adăpostească. În Capitală există 1.117 adăposturi, probabil multe dintre ele fiind transformate de-a lungul timpului în spații de depozitare:

• Sectorul 1 – 165 de adăposturi;
• Sectorul 2 – 343 de adăposturi;
• Sectorul 3 – 143 de adăposturi;
• Sectorul 4 – 168 de adăposturi;
• Sectorul 5 – 58 de adăposturi;
• Sectorul 6 – 294 de adăposturi.

Lista adăposturilor din București poate fi accesată AICI.

Te-ar mai putea interesa și:

• „Nu uitați că mâine urlă alarmele în București”, ne amintește acum PS1. Miercurea Sirenelor se întoarce în viețile noastre complet neplictisitoare