VIDEO | De ce pleacă trenurile Alstom cu întârzieri uriașe din Gara Nord. Explicația Pro Infrastructură, care a analizat mii de curse

18 mai 2026
4384 afișări
VIDEO | De ce pleacă trenurile Alstom cu întârzieri uriașe din Gara Nord. Explicația Pro Infrastructură, care a analizat mii de curse
VIDEO | De ce pleacă trenurile Alstom cu întârzieri uriașe din Gara Nord. Explicația Pro Infrastructură, care a analizat mii de curse | Foto simbol: Inquam Photos/Octav Ganea

Asociația Pro Infrastructură a făcut o analiză a motivului de ce pleacă întârziat ramele Alstom din București Nord. Au făcut o evaluare a câteva mii de curse, timp de un an și jumătate.

Mii de curse analizate pentru a explica întârzieri din Gara de Nord

Asociația Pro Infrastrură a transmis o analiză a motivului de ce pleacă întârziat ramele Alstom din București Nord. Reprezentanții au scris despre asta pe pagina lor de Facebook, unde au atașat și-un videoclip cu unul dintre trenurile respective.

Analiza a cuprins peste 4.500 de curse făcute într-un an și jumătate cu flota de 12 unități noi, de tip nou. Asociația a precizat numărul incidentelor grave nu este mare, însă călătorii așteaptă mult timp pe peron. Cursele cu ramele Alstom au înregistrat întârzieri chiar din stația de formare, mai ales cea din București.

Situația ar fi din cauza resetărilor și intervențiilor tehnice pe rame. Asociația a dat ca exemplu un caz recent, când pe data de 8 mai, Coradia 013, trenul IR 16023 pe ruta Timișoara-Brașov-București al CFR Călători, a frânat brusc de la 100 km/h între Ploiești și București, incidentul fiind urmat de o resetare a ramei. Următoarea zi, s-a întors spre Timișoara cu 57 de minute întârziere de la stația de formare, anume București.

În Cronos, aplicația de raportare a execuției circulației trenurilor CFR, cauza oficială a fost „resetarea ramei”, se precizează în postare.

Cei de la Pro Infrastructură au observat că nu este vorba doar de un caz izolat.

Studiind mai bine de 4500 de curse Coradia, am găsit 30 de plecări din stația de formare întârziate mai mult de o oră. Dintre acestea, în cel puțin alte 8 cazuri trenurile au plecat din București cu peste o oră întârziere din cauza ramei: unitățile 2, 3, 4 (de două ori), 6, 8, 9 și 13, deci mare parte din flotă. Timpul de plecare variază între 136 de minute (rama 002 ca tren IR 16011 în 31.10.2025) și 64 de minute (rama 008 ca tren IR 16099 în 15.03.2026), a explicat asociația.

Potrivit observațiilor, nu s-au identificat întârzieri similare de peste o oră generate de ramă la plecarea din capătul opus al traseului, ci acolo ele apar mai ales din propagarea celor deja acumulate. Asociația Pro Infrastructură a punctat că ar putea fi vorba de „puternic probleme în mentenanța și pregătirea ramelor la București/Grivița”.

Apare astfel întrebarea legitimă: de ce nu începe Alstom procedurile de mentenanță cu 2-3 ore mai devreme, înainte de prezentarea călătorilor la tren?, a adăugat asociația.

Ce cere Pro Infrastructură

Asociația a spus că această problemă devine mai clară când este văzută imaginea de ansamblu. Anume, că din peste 2250 de plecări Coradia din București, mai bine de 190 au pornit deja întârziate cu mai mult de 5 minute. Astfel, se acumulează aproape 5000 de minute de întârziere.

Este foarte bine că avem trenuri cu mentenanță inclusă dar ea nu trebuie făcută pe timpul (și nervii) călătorilor care sunt ținuți aiurea pe peron în timp ce Alstom investighează (ori reglează) rama, a punctat Pro Infrastructură.

Asociația a solicitat Alstom, ARF și CFR Călători să clarifice transparent câte dintre aceste probleme sunt generate de resetări ale ramei, software, intervenții tehnice sau pur și simplu de indisponibilitatea materialului rulant.

Din fericire, incidentele în mers sunt mai puține decât cele de mentenanță. Vedeți detalii în primul comentariu. Din datele analizate, resetările în mers, precum cea din 8 mai, nu par izolate, sugerând că softul ramelor nu este încă suficient de matur pentru condițiile reale din rețeaua românească. În plus, par sensibile la căderi și variații de tensiune – încă frecvente pe infrastructura CFR – precum și la traversarea „zonelor neutre” din catenară, unde trenul trebuie să ruleze din inerție fără alimentare electrică, a explicat Pro Infrastructură.

Reprezentanții au precizat că statistic fiebilitatea se încadrează în limitele normalității. Însă, „experiența reală a călătorului nu se măsoară doar în indicatori contractuali de disponibilitate”.

Mai multe detalii din analiza realizată, incidentele din mers și din stații, plus întârzierile trenurilor, se pot găsi în postarea de la Asociația Pro Infrastructură și secțiunea de comentarii atașată, accesând link-ul de AICI.

Mai jos este videclipul dat de Asociața Pro Infrastructură pe pagina sa de Facebook:

| Sursa video: Asociația Pro Infrastructură – Facebook

Te-ar mai putea interesa și:

Cookies