VIDEO | Comorile preistorice de la porțile Bucureștiului, care așteaptă să fie scoase la lumină. Se redeschide șantierul arheologic de la Glina – Bălăceanca

Muzeul Municipiului București anunță că se redeschide șantierul arheologic de la situl Glina–Bălăceanca, acolo de unde așteapăt să fie scoase la lumină comori preisorice îngropate la poarta de sud-est a Bucureștiului.

E vara în care se împlinesc 100 de ani de la primele cercetări desfășurate aici de arheologul Ion Nestor, iar campania arheologică din acest an urmărește investigarea sistematică a vestigiilor descoperite anterior și obținerea unor noi informații privind locuirile preistorice și antice din această zonă.

MMB subliniază că săpăturile se fac în cadrul proiectului de cercetare multidisciplinară „Preistoria de la porțile de sud-est ale Bucureștiului. Cercetări arheologice multidisciplinare în siturile preistorice de la Glina și Bălăceanca”, realizat de specialiști ai Muzeului Municipiului București, Universității din București, Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” și Muzeului Național de Istorie a României, în colaborare cu Primăria Comunei Cernica.

Tururi ghidate pe șantierul arheologic de la Glina – Bălăceanca

MMB mai anunță că, pe parcursul acestei campanii arheologice, vor fi organizate tururi ghidate pentru public, ateliere și prezentări în aer liber, evenimente prin care bucureștenii și toți cei interesați pot afla istoria fascinantă a acestui loc.

📍 Locație: hotarul dintre Glina și Bălăceanca (spre râul Dâmbovița)

📅 Perioadă estimativă: 29 iunie – 24 iulie 2026

📣 Detalii suplimentare vor fi comunicate pe site-ul Muzeului Municipiului București și pe canalele de socializare ale insitutției.

Preistoria și lumea antică de la poarta Bucureștiului

Situl arheologic de la Glina – Bălăceanca este unul dintre cele mai importante complexe preistorice din sudul României.

Este situat la marginea estică a orașului, pe terasa înaltă a râului Dâmbovița.

Locul are o valoare istorică excepțională deoarece aici a fost identificată și definită pentru prima dată Cultura Glina, specifică Epocii Bronzului timpuriu. 

Situl este de tip „tell”-  movilă artificială formată prin distrugerea și reconstruirea succesivă a locuințelor din chirpici de-a lungul mileniilor.

Săpăturile de până acum au scos la lumină urme de locuire din perioade foarte diferite:  

• Epoca Neolitică și Eneolitică (Cultura Gumelnița — acum cca 6.000 – 7.000 de ani) – primele comunități sedentare care au ridicat locuințe pe această terasă. S-au găsit vetre de foc, unelte din os și piatră șlefuită.
• Epoca Bronzului Timpuriu (Cultura Glina — cca 2.200 – 1.800 î.Hr.) – când aici trăiau crescători de animale și meșteșugari. S-a descoperit o ceramică neagră sau cenușie extrem de distinctivă, adesea decorată cu incizii geometrice fine.  
• Epocile Antică și Medievală (Secolele III-IV și Cultura Dridu) – straturile superioare arată că zona a continuat să atragă comunități umane și în perioada migrațiilor, dar șiîn Evul Mediu datorită apei și solului fertil de aici.

Poate vrei să citești și:

• FOTO | Revoluție în Cimitirul Bellu: primele hărți informative au fost montate, au și cod QR. Bucureștenii pot afla cu ușurință unde sunt mormintele a 100 de personalități
• VIDEO | Secretele ”Vilei cu Clopoței”, comoara dăruită Bucureștiului de Dr. Nicolae Minovici