Pe 8 aprilie 2023, Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni, cum îi zicem, de fapt, toți) a împlinit 53 de ani. A trecut, așadar, mai mult de o jumătate de secol de când Nicolae Ceușeascu tăia festiv panglica.
Atunci, la inaugurare, traficul estimat de pasageri pe Aeroportul Otopeni era de 1.100.000. Ca să înțelegem mai bine ce înseamnă trecerea atâtui amar de timp, în 2022, pe la Henri Coandă au trecut 12 milioane de pasageri.
Dar, înapoi în prima zi de viața a celei mai mari „porți aeriene” a „Capitalei țării noastre”.
Tor ce se petrecea semnificativ în România socialistă era povestit, în ton glorios-muncitoresc (un ton tot mai strident pe măsură ce treceau anii), la telejurnal.
Telejurnalele de pe vremea lui Ceaușescu erau strămoașele buletinelor de știri de azi, doar că nu se difuzau doar la televizor, ci și, spre exemplu, la cinematograf, înaintea filmului, de regulă.
Inaugurarea aeroportului Otopeni a fost, desigur, un astfel de eveniment, iar Cineclic publică, pe pagina sa de Facebook, imaginile video din acea zi de 8 aprilie 1970.
„Capitala țării noastre are o nouă poartă aeriană: București Otopeni, aerogară impunătoare a cărei construcție răspunde imperios creșterii traficului aerian internațional al României. La festivitatea inaugurării, care a avut loc miercuri, 8 aprilie, au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Paul Niculescu Mizil, Ilie Verdeț și alți conducători de partid și de stat”
Așadar, totă lumea importantă a fost la inaugurare, iar Nicolae Ceaușescu – ne spun crainicii – a inspectat totul cu ochii săi vigilenți și pricepuți, a dat mulțumit din cap, apoi și-a și exprimat mulțumirea. Sau, cum se spunea la telejurnal, „face aprecieri pozitive cu privire la aspectul aerogării și calitatea lucrărilor”:
Istoria aeroportului internațional Henri Coandă poate fi spusă în multe feluri, cum ar fi o cronologie simplă, așa cum o sintetizează BucharestAirports:.
Pe actualul teren al Aeroportului Internațional Henri Coandă București a funcționat o bază militară a celui de-al III-lea Reich.
Infrastructura existentă (pista de 1200 m și clădirile anexe) a fost utilizată de aviația militară română.
Creșterea traficului aerian, asigurat până atunci în exclusivitate de aeroportul Băneasa, cere construirea unui nou aeroport. Procesul de transformare a bazei aeriene militare Otopeni în Aeroportul Internațional București-Otopeni primește undă verde. Lucrările au vizat, în principal, modernizarea pistei existente astfel încât să permită aterizarea aeronavelor de mare capacitate, prelungirea pistei până la 3500 m (depășind, la acea dată, pista „bătrânului” Paris-Orly), modernizarea centralei electrice a aeroportului și construirea unei aerogări pentru pasageri.
Pentru îmbarcarea pasagerilor se utilizează temporar Aerogara de Mărfuri.
August – are loc inaugurarea Salonului Oficial al Aeroportului, cu ocazia vizitei în România a președintelui american Richard Nixon.
8 aprilie – este inaugurată aerogara pentru pasageri, cu o capacitate de prelucrare de 1,1 milioane de pasageri/an.
Aeroportul intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Se construiește cea de-a doua pistă (cu o lungime de 3500 m) și sistemul de căi de rulare aferente. Capacitatea operațională crește la 35 de mișcări aeronave/oră. Tot atunci se modernizează sistemul de balizaj.
Începe un program semnificativ de investiții – programul „Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional București-Otopeni”, împreună cu un joint-venture româno-italian (Italstrade, S.E.A. Milano, C.C.C.F)
În luna decembrie a acestui an, este inaugurat terminalul „Plecări Internaționale”, cu o capacitate de prelucrare de 1200 pasageri pe ora de vârf; sala de îmbarcare a acestui terminal este prevăzută cu 5 avio-punți pentru accesul pasagerilor direct la aeronavă.
În luna noiembrie a anului 2000 este inaugurat fluxul de pasageri „Sosiri Internaționale”,; acesta este rezultatul unui proces de reamenajare și reorganizare a vechii aerogări.
În luna iunie a lui 2001 a fost inaugurată parcarea publică aferentă terminalului Sosiri (3 niveluri cu 900 locuri), iar în august avea să fie dat în folosință Bucharest International Cargo Center (B.I.C.C.)- centru cargo menit să răspundă noilor solicitări din domeniul transportului aerian de mărfuri.
În vara lui 2003 a fost inaugurat Terminalul Curse Interne, cu o capacitate de 200 pasageri/oră de vârf pentru fiecare dintre cele două fluxuri (Plecări/Sosiri).
În anul în care s-au împlinit 35 de ani de activitate aeronautică civilă, aeroportul București Otopeni este rebotezat și primește numele lui Henri Coandă, pionier al aviației române și mondiale.
În noiembrie, noul Terminal Plecări este deschis pasagerilor şi companiilor aeriene; acesta dublează capacitatea de procesare a aeroportului.
Îți recomandăm să citești și: