VIDEO | Avizier online de sugestii pentru marile proiecte de infrastructură. De ce contează pentru București și cum funcționează platforma CNIR unde poți spune ce crezi

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat lansarea unei platforme online prin care cetățenii, comunitățile locale și cele profesionale pot trimite propuneri, observații și sesizări legate de problemele întâlnite pe șantierele la proiectele de infrastructură ale companiei.

Practic, statul a deschis un formular în care îți poți sune părerea despre un șantier. E o premieră care merită notată, fie și pentru ironia ei: într-o țară unde gropile, blocajele și șantierele oprite sunt subiecte de bancuri de ani buni, abia acum apare un loc oficial în care cineva se oferă să le numere.

VIDEO | Cum faci sugestii pe platforma CNIR

CNIR publică și un tutorial video, menit să ne ajute să completăm formularul de sugestii și reclamații.

Ce poți trimite – și ce nu

Formularul poate fi accesat la adresa AICI și e gândit ca instrument de consultare publică, nu ca linie de petiții. CNIR precizează explicit că formularul nu înlocuiește solicitările făcute în baza legii privind liberul acces la informațiile de interes public.

Cu alte cuvinte: poți semnala că un pasaj e prost semnalizat sau că o lucrare blochează un drum de acces, dar dacă vrei documente sau răspunsuri oficiale, tot pe traseul birocratic clasic ajungi.

Am vrut să avem un instrument simplu și accesibil pentru consultare și implicare publică, pentru că ne dorim ca fiecare investiție să răspundă cât mai bine nevoilor reale din teren. Credem că transparența, dialogul și participarea cetățenilor trebuie să devină parte din fiecare etapă a proiectelor de infrastructură.  (Gabriel Budescu, directorul general al CNIR)

De ce contează pentru București

Pentru bucureșteni, platforma nu e un detaliu abstract. CNIR a preluat recent cinci proiecte de infrastructură, printre care Autostrada București–Alexandria și noul pod Giurgiu–Ruse. Tot CNIR lucrează la studiul de fezabilitate pentru drumul de mare viteză București–Giurgiu, menit, alături de A6, să reducă accidentele și aglomerația de pe DN6.

Sunt proiecte care, atunci când ajung în execuție, înseamnă șantiere, devieri de trafic și terenuri afectate la marginea Capitalei și în județele din jur. Iar pentru Autostrada București – Alexandria s-a emis deja Acordul de Mediu – etapă preliminară aprobării studiului de fezabilitate. Tradus: lucrurile se mișcă, iar momentul în care un formular de feedback chiar e util se apropie.

Va folosi cineva formularul?

Aici e testul real. Un formular online nu valorează nimic dacă sesizările dispar într-un sertar digital. CNIR se jură că sugestiile vor fi analizate, dar deocamdată nu pare să existe un mecanism anunțat prin care cetățeanul să vadă ce s-a întâmplat cu reclamația lui. Fără asta, platforma ar putea să rămână o cutie poștala fără confirmare de primire.

Modelul însă există. CNIR a dezvoltat anterior și o aplicație prin care proprietarii pot verifica online dacă proprietățile lor se suprapun cu coridoarele de expropriere ale proiectelor rutiere, un instrument care a eliminat o parte din drumurile la ghișee. Dacă noua platformă funcționează la fel, bucureștenii care vor trăi lângă viitoarele șantiere ale Capitalei au, în sfârșit, un canal direct.

Ce s-a mai întâmplat în București în ultimele ore:

• Evoluții din zona Brățării, unde Negoiță a construit drumuri ilegale peste magistrale de gaze. Autorizațiile de construire sunt emise, urmează licitația pentru refacere
• Niciun metrou Alstom nu are avizele tehnice și de siguranță de la ARF. Metrorex: Până nu sunt emise, trenurile nu pot începe testele de anduranță