Știri București

Vechea poveste a Parcului Ioanid. Cum s-a transformat o grădină de legume de la marginea Capitalei într-unul dintre cele mai râvnite locuri din București

Deși mic în comparație cu majoritatea parcurilor din Capitală, Parcul Ioanid se bucură de o istorie bogată, acesta crescând odată cu Bucureștiul și ajungând de la o grădină de legume (ce-i drept frumoasă) la una dintre cele mai scumpe și căutate zone din București. Vă invităm să descoperiți istoria lui Parcului Ioanid.

Eleganță, lux, bun gust și un spirit de conservare parcă venit de pe alte meleaguri – asta caracterizează Parcul Ioanid și străzile din împrejurime, însă lucrurile nu au stat așa dintotdeauna.

Pe terenul unde se află în ziua de astăzi parcul se aflau în urmă cu circa trei secole Gropile lui Aristide. Inițial acestea serveau drept scufundături pentru haznalele din mahalaua Madritului, însă au devenit inutile odată cu introducerea canalizării, astfel că acestea au fost adâncite de localnici care săpau acolo pentru a-și procura materiale pentru casă. Anii au trecut, iar pe acest teren au crescut buruienile și copacii.

Terenul unde se află Parcul Ioanid a fost o grădină a petrecăreților

În perioada 1839-1869 aici a existat Grădina Breslea, una dintre multele „grădini” din București, unde oamenii veneau pentru a se distra și pentru a socializa. Existența ei a fost documentată în mai multe scrieri, precum „Ciocoii vechi și noi”, unde se povestea că aici veneau pentru a se relaxa și a se veseli familiile din clasa de mijloc și cuplurile deopotrivă.

Astfel, potrivit „Ciocoii vechi și noi”, bucureștenii, „deprinşi de mult timp cu viaţa orientală cea plină de lene şi poezie, vara se adunau la grădinile Breslea, Cişmigiu(…) Acolo fiecare(…)cap de familie îşi întindea masa şi împreună cu casnicii şi amicii, beau şi mâncau ;apoi începeau a învârti hora strămoşească şi danţurile cele vesele…”.

Existența acestei grădini a fost menționată și de Constantin Bacalbașa în „Bucureșcii de altădată”, care spunea că aici era „grădina de margine de oraș unde se făceau petrecerile, unde mergea lumea să chefuiască, unde se întâlneau amorezații și unde cântau printre tufișuri lăutarii”.

Cine a fost George Ioanid și cum a ajuns să cumpere acest teren

George Ioanid (1818 – 1907), a fost un personaj important în lumea cărților din București, dar și din țară. Acesta a deținut una dintre primele edituri din București, și în 1848 a devenit ofical primul editor de carte din țară. Dacă nu a fost de ajuns, acesta a întemeiat colecția „Biblioteca Litteraria” și a devenit în 1868 furnizorul de cărți pentru curtea domnitorului Carol I.

Uitându-ne la realizările sale, nu ar trebui să fie surprinzător că în 1856 acesta a cumpărat terenul pe care se află astăzi Parcul Ioanid de la marele agă Pană Băbeanul, în schimbul sumei de 2.100 de glabeni.

George Ioanid nu a stat pe gânduri și s-a folosit din plin de noul său teren – aici și-a ridicat o casă elegantă, în stil elvețian, iar în anii următori a înfrumusețat domeniul pe cât posibil, însă i-a dat și un rost: acesta a plantat atât pomi și flori rare, culese din toate colțurile lumii dar a amenajat totodată și o grădină de legume cu sere încălzite, moderne pentru acea perioadă. Mai mult, acesta aproviziona o parte din piețele Capitalei cu recolta sa.

Frumusețea acestui domeniu este redată de un jurnalist francez în „Journal de Bucarest”, care descrie folosind cuvinte de laudă ceea ce reușise Ioanid să construiască aici.

„Nu departe de Palatul Regal, la doi paşi de străzile cele mai frecventate din Bucureşti se întinde un vast domeniu care într-o altă ţară ar valora milioane şi care chiar aici are o mare valoare.

Pe el se află o locuinţă încântătoare, într-un stil original, în genul celui elveţian, apoi o imensă grădină sau mai de grabă un parc plin de pomi exotici şi indigeni, o viţă de vie magnifică, un parter ce conţine florile cele mai rare şi mai frumoase, o grădină plină de legume bine cultivată. Toate apartin dlui G. Ioanid, un simplu librar, ce a dobândit toată această proprietate cu preţul muncii sale.”

Din păcate, librarul a dat faliment. Ce s-a întâmplat cu terenul pe care se află Parcul Ioanid

În cele din urmă, librăria a dat faliment, ceea ce a făcut ca George Ioanid să piardă terenul și casa la scurt timp după ce a terminat amenajarea parcului. Din fericire, fratele său, Nicolae Ioanid, a plătit ipoteca pentru care era dator George Ioanid, astfel că acesta a putut locui în reședința sa până la moartea sa în 1907.

Cine a locuit în vilele luxoase din jurul parcului

La scurt timp după ce vestitul librar a decedat, Primăria Capitalei a cumpărat terenul și a realizat pe terenul cuprins între Strada Polonă, Strada Dumbrava Roșie, Strada Aurel Vlaicu și Bulevardul Dacia un proiect rezidențial unic la noi în țară, format din 25 de locuințe de lux, proiect cunoscut sub numele de „Blocul de vile și grădină publică Ioanid”, sau „lotizarea Ioanid”. La bază ideea acestui proiect era de a spori urbanizarea zonei, dar nu oricum, cu gust și cu inspirație din arhitectura occidentală.

Vilele au fost realizate la începutul secolului XX de unii dintre cei mai buni arhitecți ai vremii: Ernest Doneaud, Ion Mincu, Grigore Cerchez, Paul Smărăndescu, Ion Berindei sau Petre Antonescu, și au fost concepute atât în stil neoromânesc, dar și în stil ecletic, academist, sau romantic, stiluri la modă în Europa la acea dată.

Surprinzător este faptul că arhitectul parcului propriu-zis este necunoscut, astfel că lucrarea, inspirată din arhitectura romantică, dar și din grădinile anglo-chineze nu poate fi atribuită unui personaj anume.

Zona era râvnită la acea vreme aproape la fel de mult precum în ziua de astăzi, astfel că printre persoanele care au cumpărat locuințe în Parcul Ioanid se numără diverși avocați, oameni politici, doctori sau urmași ai vechilor neamuri boierești.

Printre cei care au cumpărat loturi în acest ansamblu unic în țară se numără Adina Costinescu, soţia liderului liberal Emil Costinescu, Elena Sturdza-Scheianu, Simona Lahovary, familia Olănescu, Matei Balş şi Zoe Manu. Chiar și primarul Bucureștiului de la acea vreme, Vintilă Brătianu, și-a cumpărat un spațiu din cele 25.

Parcul Ioanid a avut drept inspirație parcul Monceaux din Paris, dar și multe alte astfel de construcții

Conducerea Bucureștiului de la începutul secolului trecut a dorit realizarea unui parc public înconjurat de vile, pentru a contribui astfel la înfrumusețarea și urbanizarea Capitalei, după modelul altor mari orașe europene. Iată ce declarau consilierii comunali în ședința de la 9 iunie 1909, potrivit realestatemagazine.ro:

„Sistemul admis de noi de a avea un parc public în interior înconjurat de vile se întrebuinţează în oraşele moderne, unde e o tendinţă de a se generaliza, ca având avantagii mari din punct de vedere al înfrumuseţării oraşelor şi al hygienei. Această tendinţă se observă în toate ţările civilizate; să cităm câteva exemple: în Londra cu grupa de squaruri Russel, Torrington, Woburn, Gordon, Tavistok; (…) în Paris parcul Monceaux; în Turin piaţa Carlo Felice; în Berlin cu Schöneberger Park, Genthiner şi Potsdamerstrasse, Röhiners Park etc.”.

Care este situația în prezent. Ce nume poartă Parcul Ioanid acum

În ziua de astăzi, vilele ce înconjoară Parcul Ioanid sunt fie ambasadele unor state precum Iordania, Austria, Arabia Saudită sau Belgia, fie sunt sediile unor afaceri, însă există și câteva astfel de imobile care încă sunt locuite.

Deși toată lumea cunoaște parcul sub denumirea de Ioanid, în acte acesta se numește parcul Ion Voicu încă din anul 2003, pentru a cinsti memoria unuia dintre cei mai mari violoniști pe care i-a dat țara noastră, dar și care a locuit într-una dintre aceste locuințe luxoase pe parcursul vieții sale.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button