Varianta finală a telegondolei de Bucureşti VEZI TRASEUL ȘI DETALIILE PROIECTULUI

de:
14 iun. 2011
1 Afișari
Varianta finală a telegondolei de Bucureşti VEZI TRASEUL ȘI DETALIILE PROIECTULUI

Conform planurilor proiectanţilor, telegondola va pleca de la staţia Piaţa Presei Libere, va trece pe deasupra Bulevardului Aviatorilor în zona Lacului Herăstrău, apoi pe Barbu Văcărescu lângă pod şi va urma apoi traseul peninsulei Heliade între Vii, malul Lacului Plumbuita (în nordul parcului Plumbuita), capătul liniei fiind amplasat lângă hypermarket-ul Cora din cartierul Pantelimon.

În acest fel, călătorii vor traversa la înălţime aproape toată oglinda de apă a Capitalei. „Un obiectiv important îl reprezintă protecţia mediului şi reducerea nivelului de poluare în oraş în condiţiile în care în Bucureşti se înregistrează un nivel de poluare de patru ori mai mare decât media europeană. Spre deosebire de sistemele clasice de transport, instalaţiile de transport pe cablu reprezintă mijloace ecologice şi nepoluante”, a declarat pentru B365.ro Liliana Solon, directorul firmei de proiectare a telegondolei, Kasol Group.

Traseu de jumătate de oră

După cum susţin specialiştii, traseul complet va putea fi străbătut prin aer, de la un capăt la altul, în cel mult jumătate de oră. Potrivit ultimul plan stabilit de proiectanţi, telegondola va avea o capacitate de transport de 1.500 de persoane pe oră, adică echivalentul a 15 autobuze RATB, viteza medie de transport propusă fiind de circa 5 metri pe secundă.

Din telegondolă, bucureştenii vor putea admira o salbă de şase lacuri, după cum a fost denumită de autorităţi, pe listă fiind incluse Dobroeşti, Fundeni, Râul Colentina, Plumbuita, Tei, Floreasca şi Herăstrău. La acestea se adaugă zeci de obiective cultural-artistice, turistice şi religioase printre care Mănăstirea Cernica, Pasărea Lebăda Pantelimon – demolată şi reconstruită de comunişti, Mănăstirea Plumbuita care face parte din prima centură medievală de apărare a oraşului, Capela Ghika, parcul Plumbuita şi multe altele.

„Punctul maxim de înălţime va fi la 85 de metri, dar în medie, se va circula la 30-50 de metri. Cabinele ar putea fi amplasate la o distanţă de 100 de metri una de cealaltă şi vor circula cu o frecvenţă de un minut în staţii”, a detaliat pentru B365.ro proiectantul Solon.

Abonament la telegondolă pentru naveta la serviciu

Telegondola va circula deasupra Bucureştiului tot anul, cu excepţia zilelor în care vântul va sufla cu o intensitate mai mare de 60 de km/h, cazuri destul de rare pentru frontul atmosferit general al Capitalei, după cum susţin specialiştii. Programul zilnic nu a fost deocamdată stabilit, însă proiectanţii spun că ar putea funcţiona şi de la ora 6 dimineaţa până la 9 seara dacă există cerere.

„Deoarece una dintre componentele proiectului de telegondolă este de a gestiona un transport eficient, am gândit şi un sistem de abonamente care să poată fi folosit de cei care vor dori să facă naveta la serviciu. Aceasta, pe lângă partea de agrement şi turism dezvoltată prin punctele turistice”, a explicat proiectantul Solon.

În prezent, proiectul telegondolei se află în stadiul de avizare la diverse instituţii de stat pentru emiterea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) ce trebuie, ulterior, aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. „În perspectiva valorificării oportunităţilor turistice şi de agrement ale municipiului Bucureşti şi asigurării unui mijloc de transport ecologic şi agreabil, Primăriile Sectoarelor 1 şi 2 au semnat deja un acord în vederea amplasării unor linii de transport pe cablu, cu o lungime de 10.000 de metri”, a specificat Solon care a adăugat că, lucrarea de construcţie a traseului telegondolei ar putea fi realizată în numai şase luni.

„Dacă lucrurile merg normal şi obţinem toate avizele necesare, telegondola ar putea fi funcţională în vara anului 2012. Acesta este un termen estimativ rezonabil”, a conchis proiectantul Kasol Group.

Finanţarea proiectului telegondolei de Bucureşti va fi asigurată din fonduri europene ănsă autorităţile spun că nu pot avansa deocamdată un cost total în condiţiile în care nu s-a ajuns la stadiul elaborării studiului de fezabilitate.

Cookies