Vacanță în București, pe Dâmbovița. Cum ar arăta vara în oraș dacă s-ar aplica proiectul unui bucureștean și alte șase planuri care chiar există, pe hârtie

14 iul. 2026
341 afișări
Vacanță în București, pe Dâmbovița. Cum ar arăta vara în oraș dacă s-ar aplica proiectul unui bucureștean și alte șase planuri care chiar există, pe hârtie
Vacanță în București, pe Dâmbovița. Cum ar arăta vara în oraș dacă s-ar aplica proiectul unui bucureștean și alte șase planuri care chiar există, pe hârtie / Sursa foto: dreamstime.com

Într-o zi de iulie, în care nu se întâmplă chiar nimic, cel mai ambițios plan de regenerare urbană din București a apărut pe Reddit. 

Un bucureștean a publicat pe r/bucuresti un plan de reamenajare a Dâmboviței. Nu o petiție, nu o postare de nervi. Un plan. Cu argument de bază: „am văzut că în Paris oamenii înoată în Sena.” Cu soluție tehnică – o stație de filtrare în amonte, în zona Ciurel – și cu o listă de beneficii care ar fi făcut invidios orice birou de urbanism.

Un plan de regenerare urbană cu zero cheltuieli pentru elaborare

Argumentul omului este imbatabil prin simplitatea lui. Dâmbovița, spune el, e un râu mult mai mic și mai ușor de amenajat decât Sena. Dacă s-ar curăța apa și s-ar amenaja malurile, s-ar putea înota vara. Avantajele, în varianta lui:

  • Înoți în aer liber, nu într-o piscină cu aer închis 
  •  Înoți kilometri întregi, nu te întorci pe același culoar de zeci de ori
  •  E loc pentru toți
  • Traversează orașul prin mijloc, deci e accesibilă din multe cartiere 
  •  Fără abonamente scumpe 
  •  Mergi când vrei, nu ești condiționat de programul bazinului
  • Și, în încheiere, argumentul care închide orice dezbatere: mai sănătos decât mersul la sală

Vacanța din varianta „ce-ar fi fost dacă”

Să presupunem, pentru un moment, că planul s-ar aplica. În viața asta. În universul ăsta. În București, România. Și nu într-un viitor extrem de îndepărat pe o planetă foarte, foarte, foarte îndepărată. Să ne imaginăm că cineva important chiar ar citi proiectul, l-ar vota și l-ar trimite mai departe. La secțiunea – de aplicat urgent, de exemplu. Cum ar arăta o zi de vacanță în oraș?

Dimineața: înot în loc de trafic

Ieși dimineața din bloc cu prosopul pe umăr. În costum de baie și în șlapi. Nu iei mașina. Te duci pe jos la mal, fiindcă cartierul tău e traversat de râu, ca toate celelalte. Cobori câteva trepte până la apă, într-un loc unde adâncimea este sigură, și intri. Înoți în linie dreaptă, prin mijlocul orașului, pe lângă bucureșteni care fac același lucru fără să plătească abonament.

La prânz, pe mal: o bere rece și o întrebare

La prânz te așezi pe mal, la umbră. Comanzi o bere rece, o bulă sau un cappuccino. Meditezi. Visez sau ăsta e orașul meu? Seara te întorci. Mergi când vrei, nu ești condiționat de programul bazinului.

Traseul lung, pentru cine nu e David Popovici

Dacă vrei o iei înot de la Lacul Morii până spre Vitan și Văcărești. Dar dacă nu ești David Popovic, te poți opri la umbra copacilor de la Izvor. Sau mai încolo, la Unirii, unde bei ceva rece privind apa cristalină. Și apoi îți vine un gând care schimbă tot. Dacă putem ieși din bloc și lua metroul sau mașina personală, de ce n-am putea ieși din bloc și lua o barcă.

Gândul care schimbă tot: și dacă am lua barca?

Dâmbovița amenajată ar fi o soluție excelentă și când nu e vacanță. Că doar milionarii sunt în vacanță câte săptămâni vor în fiecare vară. Așadar, tu poți să cobori din apartament, cu laptopul în brațe și prânzul în geantă și să te urci într-o barcă electrică de cartier. Un fel de ia-mă nene pe apă. Sau într-o hidrobiciclteă. Ori să chemi un Uber pe apă. Și brusc nu mai e orașul pe care îl travesrezi cu nervi, în ore. Ci Bucureștiul prin mijlocul căruia aluneci încet. Și totalmente calm și liniștit.

Dâmbovița – adevărata autostradă a Bucureștiului

Dar poate că adevărata autostradă a Bucureștiului nu a fost niciodată asfaltul. A stat tot timpul sub ochii noștri. O pamglică de apă împuțită pe care am privit-o zeci de ani fără să ne întrebăm dacă poate duce oameni, nu doar amintiri.

E o descriere care sună a SF. Partea interesantă e că jumătate din ea a fost deja proiectată de arhitecți. Cu premii. Acum opt luni.

Cele șase zone care există deja (pe hârtie)

În toamna lui 2025, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, împreună cu Ordinul Arhitecților din România, a organizat concursul internațional „Dâmbovița 2035″ – coridor verde-albastru. Cursul râului prin oraș, aproximativ 30 de kilometri de la Lacul Morii la Vitan–Popești-Leordeni, a fost împărțit în șase zone. Au fost analizate 29 de proiecte. Șase au fost premiate, cu câte 3.000 de Euro fiecare

Juriul a fost condus de Peter Bishop, urbanist englez, fost director de design al Londrei și profesor la Bartlett School of Architecture, alături de peisagistul olandez Victor Dijkshoorn și de francezul Rémy David, responsabil de misiunea Loire în cadrul Nantes Métropole.

Iată ce a fost premiat, zonă cu zonă. Fără să voteze nimeni pe Reddit.

Zona 1 – Chiajna–Lacul Morii, „Restart Nature”

Un circuit de trasee pentru mișcare zilnică și recreere, un pod cu utilizări mixte – cu o cafenea, o platformă de belvedere orientată spre Munții Carpați și spațiu special gândit pentru privit artificiile de Anul Nou. Plus o lărgire a gurii de vărsare în Lacul Morii, ca să scadă presiunea la viituri.

Zona 2 – Pod Ciurel, „Urban Infrastructure”

Exact zona în care anonimul de pe Reddit voia stația de filtrare. Aici, proiectul premiat transformă podul rutier într-un parc-pod suspendat, recuperează spațiile de sub el într-o mini-mlaștină urbană cu păsări și amfibieni și adaugă un hub de cercetare de mediu. Coincidența că doi oameni au ales aceeași zonă. Unul într-o zi de iulie pe telefon, celălalt cu juriu internațional.

Zona 3 – CET Grozăvești–Grădina Botanică, „Peisaj Deschis”

O promenadă vopsită vizual în albastru, două pasarele peste râu și turnul de răcire al CET-ului transformat în reper artistic. Platforme care coboară treptat spre apă. Modulele promenadei, de 3,60 pe 3,60 metri, pot fi mutate în alte zone – un fel de mobilier urban demontabil.

Zona 4 – Timpuri Noi, „RGB – The Red, The Green, The Blue” 

Aici se apropie cel mai mult de visul cu înotul. Traficul auto e împins departe de mal, apar terenuri de caiac polo și trasee de slalom, iar malul stâng devine un mic golf unde poți intra desculț în apă, în zone sigure cu adâncimi între 0 și 80 de centimetri. O pasarelă roșie traversează râul. Două poduri plutitoare, dintre care unul coboară ușor spre apă când se strâng destui oameni pe el. Un pod care se joacă, practic.

Zona 5 – Delta Văcărești, „Dâmbovița 2035 SML” 

Trei intensități de intervenție -mică, medie, mare. La Văcărești, digul betonat devine, fără demolare, suport pentru vegetație, iar la baza lui apare o mică plajă sălbatică, cu ape filtrate natural prin insule vegetale plutitoare. Un pod pietonal cu două brațe leagă cartierul de plajă.

Zona 6 – Vitan–Popești-Leordeni, „Sponge City Initiative” 

Locul unde Dâmbovița iese din cuva de beton. Proiectul dublează cursul râului printr-un canal paralel care creează lacuri și zone umede ce absorb viiturile și filtrează apa. Serele din zonă devin grădini urbane și centre comunitare, cu permacultură și sisteme aquaponice.

Adică, filtrare naturală a apei, exact ce cerea și omul de pe Reddit. Doar că aici se numește „sponge infrastructure” și a fost evaluată de un juriu din patru țări.

Ce spune omul care a reamenajat malurile Londrei

Întrebat cât ar dura implementarea acestor proiecte premiate, Peter Bishop a răspuns pentru G4Media că „aproape că nu contează”. Sfatul lui: începeți cu un singur proiect și folosiți-l ca exemplu. „Restul pot fi făcute atunci când există bani, energie și oportunitate.” Londra, spune el, lucrează la malurile Tamisei de aproape 80 de ani și tot nu a terminat. Concluzia arhitectului: Progresele mici, dar constante, schimbă orașele.” 

Deocamdată, plaja rămâne la nivel de PDF

Trebuie spus limpede, ca să nu-și facă nimeni bagajul de plajă: niciunul dintre cele șase proiecte nu e finanțat și niciunul nu e în construcție. Sunt propuneri, premiate într-un concurs de idei, pe care organizatorii speră ca administrația să le preia și să le finanțeze. De opt luni, atât.

Regretatul Ivan Patzaichin, al cărui nume îl poartă asociația organizatoare, spunea că Dâmbovița e „un imens plămân, o resursă de aer oxigenat”, și că visul lui era s-o redea oamenilor. 

Până una-alta, ea rămâne un canal betonat, oamenii tot nu înoată în ea, iar cel mai apropiat de a fi redată cuiva e un utilizator anonim care, într-o zi de iulie, a scris un plan bun și l-a lăsat pe internet.

 

Vacanța în oraș există, deci. Deocamdată, doar la condițional.

Sursa foto: dreamstime.com

Cookies