USR PLUS, AUR-ul și diasporenii

Implicată ca de obicei când sunt alegeri în România și în cu totul altă stare de spirit decât alegătorii cuprinși de apatie din țară, diaspora a votat mai surprinzător decât oricând și trimite celor de-acasă ”vederi” din viitor. În viitorul descris de cei plecați în străinătate, PSD e deja istorie, iar PNL e strâns rău cu ușa. USR PLUS și AUR sunt caii pe care pariază diaspora.

Cea mai numeroasă comunitate de români din străinătate este cea din Italia, unde duminică s-au prezentat la urne 48,387 de cetățeni cu drept de vot. Acolo a câștigat cele mai multe voturi AUR, formațiunea care s-a născut în cel mai silențios mod cu putință, reușind să țină adormită vigilența tuturor contracandidaților și a jurnaliștilor până aproape de închiderea urnelor.

În plină pandemie, cu restricții de circulație și cu interdicție la întruniri în toată Europa, AUR a reușit să-și transmită mesajul electoral în toate comunitățile mari din diaspora română, câștigând și în Germania aproape 10,000 de voturi, în vreme ce în Spania a ieșit pe locul al doilea, după PNL. Spania este, de altfel, singura comunitate de români din UE în care PNL s-a impus la scrutinul de dumincă.

Alianța USR PLUS n-a avut rival în Marea Britanie, obținând acolo de trei ori mai multe voturi decât liberalii și dublu față de noii veniți din AUR. În Germania, USR PLUS a ieșit pe locul al doilea, la 1,100 de voturi în urma celor de la AUR, dar a câștigat în absolut toate celelalte state membre UE în care avem o diasporă notabilă din punct de vedere numeric. În infografia de mai jos am grupat țările UE în care duminică s-a înregistrat o prezență mai mare de 3,000 de alegători români. Cu excepția Irlandei, unde pe locul doi s-a clasat PNL, se observă că AUR e intotdeauna pe a doua poziție.

După votul de dumincă este și mai evidentă stratificarea românilor din străinătate. Pe de o parte, îi avem pe cei care au fost loviți crunt de pandemie – sezonierii din agricultură, muncitorii din construcții, cei care oferă îngrijiri la domiciliu ori în casele de bătrâni, cei care făceau comerț cu produse neesențiale sau antreprenori și angajați din Horeca. Pe limba acestora au vorbit cât se poate de clar și de tare, cu și mai ales fără mască, în barăci sau în bisericile ortodoxe și neoprotestante, cei care le aduceau mesajele AUR.

Suspendați între lumi, cei cărora în țările în care munceau li se spunea în primăvară ”Plecați!” ,iar de-acasă li se transmitea ”Stați acolo, nu cumva să veniți cu virusul peste noi!”, au găsit în oferta AUR promisiunea că nu vor fi lăsați de izbeliște. Acești oameni au nevoie de soluții și protecție socială acum, nu au timp să aștepte reforme profunde.

În aceeași tabără s-au așezat și cei care, deși sunt integrați social și economic și o duc bine, de fapt, nu s-au integrat niciodată cultural în vestul Europei. Apelul la tradiție și valori creștine a prins în acest an cum n-ar fi avut șansa să prindă în anii anteriori, deoarece Europa s-a confruntat cu mai multe crize suprapuse: sanitară, economică, morală și de încredere. Pe fondul crizei de încredere în autorități, noi nemulțumiri au erupt, iar pe seama lor AUR a construit discursul anti-mască și anti-vaccin atât de prizat în anumite zone ale internetului.

De cealaltă parte îi avem pe românii care fac munci ”curate”, la un calculator, care au făcut destul de ușor tranziția la teleworking cu căști wireless în urechi ca să-și continue activitățile. Acestea sunt la fel de stresante și chiar mai obositoare ca inainte, dar măcar se lucrează cu papuci de casă în picioare, cu pantaloni de pijama asortați perfect la cămașa și atitudinea profesionistă pe care o afișează în ședința de pe zoom cu o ciocolată caldă alături. Între două call-uri fac shopping online și trimit prin curierat rapid cadouri de Crăciun în țară. Ei sunt ”euroromânii”, cei care ar fi trebuit să alcătuiască ”clasa de mijloc” a României, dar și-au pierdut nădejdea că pot trăi în țară așa cum își doresc și-atunci și-au făcut conturi EPSO și și-au căutat de lucru în instituții europene. Ei sunt românii care și-au construit șanse prin educație și creativitate, au deja o anumită stabilitate financiară, mulți dintre ei au studii superioare precum și doza necesară de confort ca să-și permită să aștepte reformele structurale promise de USR PLUS.

”Să nu râvnești la electoratul altuia!”

Respectând porunca asta pare să fi ajuns AUR la succesul de dumincă. Nu mi-e clar dacă artizanii acestui proiect au știut din start ce categorii de populație pot fi seduse de discursul lor, dar bag mâna-n foc că au știut exact pe cine nu vor putea niciodată să convingă. Pe aceștia nici că i-au deranjat cu vreun pliant în cutia poștală, vreun e-mail sau o postare targetată. La ce bun să le trezească suspiciuni și să-i pună în gardă că se naște un nou partid? De-aici mirările de tip ”eu de ce nu am auzit de ei pănă azi?” N-ai auzit pentru că nici AUR n-a vrut să auzi. Te-au măsurat, te-au cântărit și te-au găsit incompatibil cu viziunea lor, de ce să te avertizeze că îți pregătesc ceva? Iar dacă n-ai fost targetat, nici nu ai fost informat. AUR a profitat din plin de lenea și de lipsa de curiozitate a românului modern care, deși ține lumea toată în palmă, închisă într-un smartphone, nu are curiozitatea să o cunoască explorând-o pe cont propriu și se mulțumește cu ce-i povestesc alții despre ea în scurte postări pe Facebook.