La Răzoare se va construi și o gară subterană, pe lângă pasaj rutier și metrou

de:
24 sept. 2012
187 Afișari
La Răzoare se va construi și o gară subterană, pe lângă pasaj rutier și metrou

Lucrările la Magistrala M5 de metrou au îngreunat traficul dinspre Vestul Capitalei înspre centru. În următorii ani, chiar dacă metroul va prelua o parte din traficul intens, numărul în creștere de mașini care tranzitează dinspre Drumul Taberei va crea din nou probleme de aglomerație în zona Răzoare.

Soluţia propusă de municipalitate, construcţia unui pasaj subteran pe direcţia Progresul – Geniului, stă pe lista de obiective „de început” de ani de zile dar lucrările par a nu mai începe niciodată. 

Potrivit unui răspuns al Primăriei Capitalei la solicitarea B365.ro, proiectul urmează a fi reconsiderat, având un caracter foarte complex. 

„Pasajul Răzoare ar avea prioritate, dat fiind că zona s-a aglomerat puternic de la construcţia Pasajului Basarab, dar lucrările vor începe în funcţie de finanţarea de care dispunem. Nodul intermodal Răzoare se încadrează în planul de închidere a inelului central, care prevede existenţa a cel puţin 2 benzi pe sens, fără conflicte în intersecţii, ceea ce ar însemna construcţia mai multor pasaje, multe dintre ele fiind deja începute. Studiile arată că, dacă s-ar realiza acest proiect, şi circulaţia ar fi dirijata pe inele, în detrimentul radialelor, nu ar mai exista ambuteiaje mari în Capitală„, a declarat pentru B365.ro Ion Dedu, director în Direcţia Transporturi din Cadrul Primăriei Capitalei. 

Pasajul Răzoare, deşi o prioritate pentru traficul Capitalei şi pentru locuitorii din zonă, n-a reprezentat o prioritate pentru Primăria Capitalei, care a pus în primul plan alte proiecte de infrastructură în ultimii 5 ani. 

 

Traseul Pasajului Răzoare

CLICK pentru imaginea mare 

Intervenţia „chirurgicală” asupra intersecţiei Răzoare, denumită „Nod intermodal Răzoare – Calea 13 Septembrie” este una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură construite vreodată în Bucureşti. Se doreşte amenajarea unui „punct intermodal de transport public”, compus din: tunel rutier de la intersecţia străzii Progresul cu Calea 13 Septembrie până la intersecţia Bd. Geniului cu Șos. Cotroceni, o parcare subterană, o gară subterană, linii de tramvai şi autobuz, în paralel cu construcţia liniei de metrou. Construcţia va fi organizată pe mai multe niveluri – subterane, supraterane şi la nivelul solului, iar pasajul subteran va fi perpendicular pe viitoarea Magistrală 5 Drumul Taberei – Eroilor. 

Referitor la construirea unei gări în cadrul Nodului Intermodal Răzoare, Ion Dedu explică faptul că „linia de tren ar putea lega magistrala principală, plecând din Gara de Nord, de Gara Cotroceni, trecând pe la Răzoare, până la Gara Progresul. Viitoarea cale ferată ar fi subterană, săpată cu scuturi în cazul în care terenul ne va permite şi nu vor fi afectate construcţiile din zonă”.

Pentru Nodul Intermodal Răzoare, bugetul Municipalităţii prevedea în 2012 suma derizorie de doar 2.200 de euro, în contextul în care proiectul necesită o investiţie totală de peste 150 de milioane de euro potrivit studiilor făcute, în 2007, de Consiliul General al Municipiul Bucureşti. Acest lucru se datorează faptului că pentru banii Municipalităţii au prioritate proiectele deja începute. Finalizarea acestora şi, implicit, începerea lucrărilor la Răzoare, va mai dura însă. Este de ajuns să amintim aici şantierele mari precum Bulevardul Buzeşti-Berzeipasajul suprateran Mihai Bravu – Splaiul Unirii sau străpungerea Doamna Ghica – Bulevardul Chişinău.

Nici după terminarea acestor lucrări nu se ştie dacă va începe construcţia la Răzoare, în contextul în care Municipalitatea anunţa că îşi îndreaptă interesul în perioada următoare şi spre alte proiecte mari precum autostrada suspendată, penetraţia Splai – Ciurel – A1, noua Sala Polivalentă sau trei noi parcări subterane în centrul Capitalei. Totuşi, Nodul intermodal Răzoare se află pe lista proiectelor pentru care Primăria va contracta un împrumut de 800 de milioane de euro, decizie aprobată la sfârşitul lunii august de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ceea ce înseamnă că proiectul nu a fost totalmente abandonat din punct de vedere al bugetului.

Istoricul proiectului

Problema ambuteiajelor de la Răzoare este veche. În 2007, Primăria Capitalei a găsit şi o soluţie: două pasaje subterane. Unul dintre ele era proiectat pe direcţia Drumul Taberei – Eroilor, iar cel de-al doilea pe sensul strada Progresul – Bd. Geniului spre Pasajul Basarab.

Sursa foto:http://forum.transira.ro

În 2008, cu două săptămâni înainte de alegerile locale, Primarul Adriean Videanu anunţa începerea lucrărilor la pasaj, iar mai multe panouri care anunţau proiectul au fost instalate în zona Răzoare. La nici două săptămâni însă, panourile au fost dispărut. 

Abia în 2011, s-a mai făcut un pas înspre începerea lucrărilor: Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat un Acord de Cooperare între Primărie şi Metrorex pentru realizarea pasajelor subterane de la Răzoare. Acordul a fost necesar în condiţiile în care pasajul subteran se intersectează în zona Academiei Militare cu Magistrala 5 de metrou ce urmează a fi construită în Capitală. „Dacă noi tot săpăm în zonă, am zis să lucrăm împreună cu Primăria. Astfel, putem economisi nişte bani”, preciza Gheorghe Udrişte, directorul general al Metrorex SA din perioada respectivă. 

Aşadar, unul dintre cele două pasaje, cel pe direcţia Drumul Taberei – Eroilor, urma să treacă chiar pe deasupra liniei de metrou. „Practic, pasajul va fi construit în proporţie de 95% deasupra liniei de metrou. Mai sunt însă de făcut studii. Lucrările nu vor începe anul acesta, ci peste 1-2 ani, într-un scenariu optimist”, declara pentru B365.ro, Ion Dedu, director executiv al Direcţiei Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei din cadrul Primăriei Capitalei, în februarie 2011.

Între timp Metrorex a început săpăturile în zona Academiei Militare, unde se toarnă deja pereţii mulaţi ai staţiei de metrou. Primăria Capitalei s-a reorientat însă. „Pentru început va fi realizat doar unul dintre cele două pasaje, cel de pe direcţia inelului principal de circulaţie (n.r. pe sensul Strada Progresul – Bd. Geniului spre Grozăveşti şi Pasajul Basarab). Primăria are proiecte de sute de milioane de euro, însă bugetul anual nu ne permite să realizăm toate proiectele pe care le avem în plan”, au precizat în martie, pentru B365.ro, surse din cadrul Primăriei Capitalei.

Referitor la motivul pentru care s-a renunţat la pasajul pe direcţia Drumul Taberei – Eroilor, Ion Dedu a explicat, pentru B365.ro, că „Pasajul Drumul Taberei – Dr. Reiner nu mai poate fi executat datorită modificării proiectului magistralei M5. Staţia Academia Militară nu se mai face prin săpături de la suprafaţă, ci se va face pe dedesubt, cu maşini de săpat speciale. Aşadar, construcţia pasajului devine imposibilă„. 

Cookies