ARHIVA B365

Unu’ şi Unu’ – fresh literar de club – Nora Iuga la cota 81

Pe 4 ianuarie 2012, de la 17.30, Nora Iuga va transmite un mesaj prietenilor ei, în chiar ziua în care va împlini 81 de ani.

Evenimentul va consemna reluarea blogului autoarei (pentru episodul Blogstory 2). Numai în ultimul an, Nora Iuga a participat la peste şapte întâlniri cu publicul în Club A, de fiecare dată exprimându-şi dorinţa de a reveni într-un spaţiu cu 40 de ani mai tânăr.

Cînd împlineşti optzeci de ani vin prietenii, îţi dăruiesc un calendar cu cîte-un cal pe lună; ei ştiu că rugăciunea ta înainte de culcare e„la malul mării cal aş fi vrut să fiu“, l-ai auzit pe Rafael Alberti spunînd-o într-o seară şi ţi-a rămas în cap… pe urmă dormi, dormi adînc de tot şi nu simţi cutremurul de dimineaţă cînd te scoli, prietenii îţi strigă din cealaltă cameră: Ei, ca să-ţi fie de bine, acu sărişi pîrleazu’ şi tu vezi peretele, din dreptul patului, crăpat în trei locuri şi, din ce îţi deschizi mai bine ochii, se fac mai multe crăpături… astea-s ca nişte uşi întredeschise prin care zăreşti odăile vechi. Şi nu-ţi vine să te scoli din pat; e ca în wagon-lit. Simţi clătinarea, simţi că eşti purtat spre undeva, nu ştii încotro, înainte sau înapoi, dar la Budapesta în gară, cînd au adăugat vagoanele alea, erai lîngă locomotivă şi acum eşti în ultimul vagon. Parcă trenul ăsta şi-a răsturnat mersul, înaintezi înapoi. Tragi cu coada ochiului în odăile vechi. Dar ele se fac tot mai mici şi mai întunecate din ce te uiţi mai mult în ele ca-ntr-o carte cu poze. Uite acolo, în colţ,mingea roşie rostogolită la piciorul patului şi, dincolo, femeia mică şi blondă pe taburet ţesînd ciorapi şi aici, unde-i aici, pe măsuţa de toaletă, crema Tokalon pentru noapte în flaconul roz şi vocea lui nenea Dumitro în chioşcul din curte, sorbindu-şi cafeaua: Bre, Cornelio, adu scrumiera. Cum s-a tocit pragul ăsta, ar trebui reparat, dar a murit şi pălărierulşi remaieuza… fetiţa cu pistrui se uită la piatra cu chipul Maicii Domnului: Te rog fă să nu moară mămica şi tăticu, spune, suflă în lumînările de pe tort şi timpul se face la loc. Suge burta. Dă-ţi capul mult pe spate. Trage aer în piept, dă-l cu zgomot afară: la, re, fa, sol, mi… mai e ceva pe fundul ceştii. Ţi-ai luat pastilele? Ai stins aragazu’? Ai încuiat uşa? Ai grijă de tine! Pe fereastra palierului văd blocul lui Mady Marin, chiar ferestrele ei de la şase. La etaje purtăm acelaşi număr, la ani nu.

De-aia Mady nu ştie cum e la optzeci. Ar trebui să întrebăm imensităţile alea care ling burta cerului ca nişte pisici în călduri, pisicile cu capul în nori, alea cu nume celebre: Chrysler sau Empire State Building şi dincolo Panamericano, cu piepturile drepte în bătaia soarelui, pe lîngă care micuţul Tour Eiffel se cocîrjeşte văzînd cu ochii ca scheletul unui cotoi bătrîn. Arunc la ghenăgunoiul de ieri. Mîine o să arunc gunoiul de azi. Tot timpul înlocuim ceva cu altceva. Întoarcem paltonul pe dos. Uite, începe ziua să crească. Şi viermele s-a îngrăşatşi-a pus şi el paltonul întors să nu i se mai vadă faţa… tac, aştept, la primăvară mă fac fluture.

(Nora Iuga – Cum e la optzeci, în Observator cultural nr. 558, ianuarie 2011)

Nora Iuga, pseudonimul literar al Eleonorei Almosnino, (n. 4 ianuarie 1931, Bucureşti), poetă, prozatoare şi traducătoare, este membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Volume publicate: Vina nu e a mea (Editura Pentru Literatură, 1968); Captivitatea cercului (Editura Cartea Românească, 1970); Scrisori neexpediate (Editura Cartea Românească, 1978); Opinii despre durere (Editura Cartea Românească, 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor din România); Inima ca un pumn de boxeur (Editura Cartea Românească, 1982); Piaţa Cerului (Editura Cartea Românească, 1986); Cîntece(Editura Cartea Românească, 1989); Săpunul lui Leopold Bloom (ediţia I, Editura Cartea Românească, 1993; ediţia a II-a, Editura Polirom, 2007; Premiul Uniunii Scriitorilor din România); Dactilografa de noapte (ediţia I, Editura Cartea Românească, 1996; ediţia a II-a, Casa de pariuri literare, 2010; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti); Spitalul manechinelor (ediţia I, Editura Universal Dalsi, 1998; ediţia a II-a, Casa de pariuri literare, 2010); Capricii periculoase (Editura Vinea, 1998); Inima ca un pumn de boxeur (Antologie – Ediţii definitive, Editura Vinea, 2000);Sexagenara şi tânărul (ediţia I, Editura Albatros, 2000; ediţia a II-a, Polirom, 2004; Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul revisteiCuvântul); Fasanenstraße 23 – O vară la Berlin (Editura Vinea, 2001); Autobuzul cu cocoşaţi (ediţia I, Editura Vinea, 2001; ediţia a II-a, Editura Charmides, 2010); Lebăda cu două intrări (Editura Vinea, 2003); Fetiţa cu o mie de riduri (Editura Cartea Românească, 2005; Premiul revisteiCuvântul); Hai să furăm pepeni (Editura Polirom, 2009); Berlinul meu e un monolog (Editura Cartea Românească, 2010); Blogstory (Editura Casa de pariuri literare, 2011).

În 2007, a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, o recompensă care se acordă celor care contribuie la răspîndirea culturii germane în lume. În perioada 15 mai 2009–15 mai 2010, a beneficiat de cea mai importantă bursă oferită de statul german unui scriitor străin: Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD).

A tradus din August Strindberg, E.T.A. Hoffman, Friedrich Nietzsche, Knut Hamsun, Barbara Bronnen, Elfriede Jelinek, Herta Müller, Ernst Jünger, Oskar Pastior, Günter Grass, Aglaja Veteranyi ş.a. I s-au tradus douăsprezece cărţi în şapte ţări europene (Germania, Franţa, Italia, Elveţia, Spania, Bulgaria şi Slovenia).

Blogul autoarei – noraiuga.wordpress.com


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button