Unde ești tu, Țepeș Doamne? Descoperirea care tulbura Bucureștiul: la Snagov, în „Mormântul lui Dracula” erau gunoaie și resturi de cal și de oaie, nu oseminte de domnitor

Astăzi, la “Senzația Bucureștiului de altădată” este invitat chiar Vlad Dracula, vampirul Dracula, cu misterul mormântului său de la Mănăstirea Snagov. În decembrie, anul 1933, gazetele din București vuiau de o știre cu totul nemaipomenită: în urma săpăturilor arheologice făcute de Dinu V. Rosetti la Mănăstirea Snagov s-au găsit mai multe schelete fără cap, iar sub lespedea lui Vlad Dracula Țepeș, doar oase de animale. Bucureștenii comentau cu pasiune enigma, vestea s-a rostogolit din om în om, așa cum astăzi ar da Facebook-ul peste cap, mai abitir ca știrea NATO versus Rusia, cu noi la mijloc. Cine erau decapitații? Dar domnițele îngropate în biserică, în ale căror morminte s-au găsit inele aurite și cercei de sticlă? Cine? Cine?

În anul 1933, filmul Dracula produs de Universal Studios, cu Bela Lugosi în rolul principal, rula de doi ani, tocmai ce fusese lansat în anul 1931. Fenomenul Dracula era abia la început, imaginația americanilor era inflamată de povestea înfricoșătoare bampirească a Contelui Dracula, personaj inspirat de Vlad Țepeș Draculea, domnitor al Țării Românești între anii 1456-1462. Țepeș, cât și tatăl său, Vlad Dracul, au făcut parte din ordinul Dragonilor, o societate militară religioasă secretă, înființată de Sigismund de Luxemburg în anul 1387. Să fi odihnit oasele Dragonului la Snagov? Să fi fost acolo, în ostrov, chiar și așa, fără cap, că despre căpățâna viteazului Domn se știa ca a fost trimisă la Stambul, sa râză turcii de ea. Maximum mister.

Vlad Țepes a fost asasinat mișelește; capul i-a fost trimis la Stambul, după obiceiul acelui timp

Până în anul 1931, românii și bucureștenii știau că, după ce Vlad Țepeș a fost asasinat pe drumul de la București la Giurgiu, capul i-a fost trimis la Înalta Poartă într-o țeapă, iar trupul i-a fost îngropat sub o lespede în biserica din ostrovul de la Snagov. Reputatul arheolog Dinu V. Rosetti avea să infirme această teorie. Am avut plăcerea să cetesc studiul faimosului arheolog, am avut bucuria să aflu că ne tragem dintr-un popor cu conducători cu mâna tăiată că au furat sau decapitați că au trădat. Pe cine? Pe toata lumea.

Ce au găsit arheologii în misterioasele morminte din biserică: o domniță cu păr auriu ca în ziua îngropării

Vorbele despre ce se afla în mormântul lui Dracula au început să circule în decembrie, 1933 prin Bucuresci. Iată ce scria gazeta Adevărul, în ziua de 11 decembrie, 1933: “Importante descoperiri arheologice la Snagov. Săpăturile din interiorul și exteriorul bisericii au dat rezultate prețioase. Am arătat la vreme că la Snagov au început, din inițiativa domnului Dem I. Dobrescu, primarul Capitalei și sub conducerea d-lui Dinu V. Rosetti, șeful secțiunii preistorice a Muzeului Municipal – o serie de săpături arheologice. Primele săpături au dat la iveală, între turla mănăstirei și biserică, numeroase morminte dintre cari, unele aduc contribuții prețioase în legătură cu istoria Țării Românești”, Adevărul, 11 decembrie, 1933.

“Deschizându-se un mormânt, cercetătorii au găsit toată podoaba părului unei domnițe”

“Săpăturile au continuat fără întrerupere și ultimele rezultate sunt cu deosebire interesante. În interiorul bisericii, numeroasele lespezi cu inscripții, acopereau morminte ce puteau fi identificate ușor (…). Deschizându-se un mormânt, cercetătorii au găsit toată podoaba părului unei domnițe. Craniul și restul scheletului erau putrezite. N-a rămas conservat decât părul de un auriu frumos, extrem de bogat, aranjat ca în ziua îngropării. În păr se află un pieptene din fildeș. Numeroase schelete dintre cele identificare, au fost găsite decapitate. Erau, desigur, boierii osândiți de răzbunarea domnească”, Adevărul, 11 decembrie, 1933.

“Vlad Țepeș nu a fost înmormântat la Snagov”

“Sub piatra funerară, atribuită ca fiind așezată pe mormântul lui Vlad Țepeș, nu s-a aflat niciun mormânt. În schimb, s-a aflat o groapă în care s-au găsit gunoaie – în felul gropilor de prin veacul I, înainte de Hristos. S-au găsit resturi de cal, oae, etc. Legenda spune că egumenii greci de pe vremuri ar fi săpat aci mormântul lui Vlad Țepeș, lăsând însă oasele ca o bătaie de joc pentru crudul domnitor. Despre celelalte descoperiri, ne vom ocupa mâine”, semnează articolul Dinu Dumbravă în “Adevărul”, 11 dec, 1933.

“Ruinele de la Snagov evocă un loc de surghiun, de temniță și de ispășiri sângeroase”

Studiul “Săpăturile Arheologice de la Snagov” a fost publicat de arheologul și directorul Muzeului Municipiului București, Dinu V. Rosetti, în anul 1935. În prefață, autorul ne spune cu căldură: “nădăjduim a întâlni prieteni vechi și a găsi prieteni noi”. “Snagovul ne-a păstrat până azi Biserica mănăstirii năruite sub zidurile căreia se îmbină istoria cu legenda. Ruinele evocă o puternică viață monahală, o tiparniță; un loc de surghiun, de temniță și de ispașiri sângeroase”, Dinu V. Rosetti.

Săpăturile au fost făcute în mandatul Primarului Târnăcop, unul dintre cei mai de seamă edili pe care i-a avut Bucureștiul

Săpăturile arheologice “în minunatul ostrov înconjurat de ape adânci, în sânul ocrotitor al Vlăsiei, pădurea românilor” au fost făcute în vremea Primarului Târnăcop, despre ale cărui fapte și reforme excepționale pentru București am scris aici. “Din îndemnul d-lui Dem. I Dobrescu, Primarul Capitalei, secțiunea de arheologie preistorică a Muzeului Municipiului București a întreprins aici săpături încuviințate de Comisiunea Monumentelor Istorice de sub președinția d-lui Prof. Nicolae Iorga”, Dinu V. Rosetti, “Săpăturile Arheologice de la Snagov, 1935”.

Arheologul Dinu V. Rosetti a deschis mormintele încărcate de mister

Cu siguranță că ați văzut pe Viasat History cum au fost făcute săpăturile de la Pompei, de exemplu. Cum se trasează un perimetru și apoi cu infinită grijă este dezgropat fiecare artefact, lucrare care poate dura cu anii. Profesia de arheolog nu exista pâna la Dinu V. Rosetti, de aceea tot șantierul de la Snagov a stat sub semnul excepționalului.

Profesorul Dinu V. Rosetti a trasat un șanț între ușa bisericii și poarta clopotniței ca să-și dea seama de viața anterioară construcției mănăstirii Snagov. A găsit urmele unei civilizației preistorice “de tip Glina, mai bine zis Fundeni, mai veche ca a bronzului”. Pentru început, a descoperit un mormânt de incinerație datat de patru monede de argint (denari) ale Republicii Romane, monede cu capul lui Jupiter încununat de lauri, cu un car triumfal tras de patru cai. A găsit străchini, amfore, un ac de bronz răsucit, un fragment de brățară dintr-un aliaj de argint și de cupru, “extremitatea brățarei are forma unui cap de șarpe”.

“Craniul cu 3 vertebre la stânga, și la 10 cm depărtare de șira spinării, arată moartea prin decapitare”

Urmează alte descoperiri senzaționale. “Un schelet masculin orientat cu capul la Apus, picioarele la Răsărit. Culcat pe spate. Mâinile încrucișate deasupra bazinului. Palma mânei drepte acoperă stânga. Craniul cu 3 vertebre la stânga, și la 10 cm depărtare de șira spinării, arată moartea prin decapitare. Dantura intactă. În degetul arătător al mânei drepte un inel de argint care poată o placă ovală, sigiliul, pe care sunt găsite o inscripție în slavonă și în câmpul din mijloc un animal heraldic stând pe picioarele de dinapoi”, Dinu V. Rosetti, “Săpăturile Arheologice de la Snagov, 1935”.

A mai fost descoperit “un schelet feminin care avea urmele unei scufițe brodată cu fire de argint și mici mărgele din sticlă albe și verzi. Mormintele cuprind epoca de la Mircea cel Bătrân (secolul al XIV-lea) și Carol I, Domnitorul Românilor”. Dinu V. Rosetti, “Săpăturile Arheologice de la Snagov”. În sfârșit, când ajunge în interiorul bisericii, Dinu V. Rosetti cercetează în naos “o singură lespede în fața Porților Împărătești (lespedea zisă a lui Țepeș) și pisania închinată odinioară Bunei Vestiri”. Doar că mormântul fusese “deplasat și jefuit”.

“Această descoperire confirmă tradiția care ne spune că sub lespedea lui Țepeș s-ar fi aflat oseminte de cal și de măgar”

“Sub lespedea zisă a lui Țepeș nu s-a aflat niciun mormânt. În schimb, numeroase oseminte și fălci de animal, de cal. Această descoperire confirmă tradiția care ne spune că sub lespedea lui Țepeș s-ar fi aflat oseminte de cal și de măgar, puse acolo, zice-se, ca bătaie de joc la adresa acestui crud domnitor, din partea călugărilor greci. Bănuiala aceasta, păstrată de tradiție, s-a adeverit ca întemeiată. Cercetând în mod amănunțit terenul am aflat aici o groapă pristorica (XVII) în care, pe lângă obișnuitul material ceramic se aflau numeroase oseminte de animale”, Dinu V. Rosetti, “Săpăturile Arheologice de la Snagov”.

La Mănăstirea Snagov se află și azi scheletele decapitate ale unor logofeți care au furat sau au trădat

Dinu V. Rosetti a mai descoperit scheletul lui Stoica Logofăt, “săvârșit din vieața în anul 1628, cum spune și pisania”. Lespedea III acoperea mormântul Stolnicului Dima, tăiat de Mihai Viteazul în anul 1594. “Scheletului, găsit în poziția inițială, îi lipsea mâna dreapta ca și cum ar fi fost tăiată de la capul brațului (…). Cronica Țării ne spune că Stolnicul se făcuse vinovat de furt prin falsificare, fapt pentru care pravila prevede această pedeapsă. Ruperea șirii spinării va fi survenit în timpul pedepsei capitale”, Dinu V. Rosetti, “Săpăturile Arheologice de la Snagov, 1935”.

Jupânii Udrea, Barbul și Crăcea au fost găsiți decapitați

Profesorul a mai dat deoparte și lespedea lui Jupân Udrea, “tăiat în anul 1552 de Mircea Voevod”, lespedea cu numărul VIII a fost atribuită lui Jupân Barbul, tăiat de Alexandru Voevod în 1569, iar sub cea care purta numele lui Jupân Crăcea, a fost gasit tot un schelet cu capul tăiat de Alexandru Voevod, “pesemne în anul 1569”.

Dinu V. Rosetti a descoperit la mănăstirea Snagov și o monetărie clandestină în care se bătea monedă falsă

“La Snagov a fost o bănărie clandestină similară celei de la Suceava, prin faptul că în ambele localități s-a bătut moneda (șilingi) falsă cu numele lui Gustav Adolf, Regele Suediei. Monetăria de la Snagov a funcționat între domnia lui Matei Basarab și Grigore Ghica (1633-1667)”, Dinu V. Rosetti, “Săpăturile Arheologice de la Snagov, 1935”

Dinu V. Rosetti i-a dezgropat și i-a datat pe cei mai îndepărtați strămoși ai bucureștenilor

Dinu V. Rosetti rămâne un reper pentru istoria veche a Bucureștiului și un pionier în știința arheologiei. Descendent din faimoasa familie de boieri Rosetti, îi datorăm descoperiri spectaculoase, este cel care i-a datat pe cei mai îndepărtați strămoși ai bucureștenilor în șantierul arheologic de la Obor. A dezlegat enigmele multor morminte vechi, a descoperit-o pe Zeița de la Vidra, exponat de frunte al Muzeului Municipului București, al cărui director a fost. În anul 1966 a emigrat în Franța și Germania. Și-a găsit sfârșitul în Spania, în Insulele Baleare. În timp ce efectua săpături arheologice în pământ străin a fost înțepat de un roi de albine tropicale.

Mulțumiri doamnei arhitect Liliana Chiaburu pentru cărțile poștale document istoric, aflate în colecția sa personală, imagini care evocă Mănăstirea Snagov în anul 1929, înainte de amenajări.

“Senzația Bucureștiului de altădată” este o rubrică cu întâmplări de senzație din orașul vechi, de prin carte adunate și pe Internet redate. Ce am mai compus, mai jos. Vedeți și voi, dar mai întii, acest delicat îndemn pentru mâna tutulor logofeților care fură: „Unde ești tu, Țepes Doamne, ca punând mâna pe ei/  Să-i imparți în două cete/ In tâlhari și în mișei”.

• O profesoară irlandeză care a trăit 20 de ani în București ne pune această oglinda în față: “Spălatul nu a fost niciodată printre preferințele adulților”
• Primii lăutari din București. “Cântau de plângeau și urșii!”, dar erau robii boierilor și puteau fi vânduți sau dați cadou
• Comerțul cu moaște din București. Istoria plină de profit începe cu un părințel grec: a venit cu “o bucățică din Crucea Sfântă” și a plecat cu o corabie burdușită cu bogății
• Prima cafenea din București din toate timpurile. Când a apărut, cum se chema și, mai ales, cum ne-a învățat turcul să tragem de cafele într-o mare lene
• Pitulicea Țiganca și Chera Anastasia, primele doftorese și creatoare de wellness din București . “Puneau bolnavul pe picioare mai iute decât două masluri și o priveghere”
• Prima cârciumă din București și strașnicele băute din pivnițele orașului. “Senzația Bucureștiului de altădată”, episodul I
• Căpitan Costache Chioru’, cel mai corupt polițist din București. “Zbirul samavolnic și sinistru” batjocorea femei și era spaima bucureștenilor