Unde-au dispărut chiloții expuși pe sârme prin balcoanele din București și ceva noutăți despre spălatul rufelor în public

Chiloții de pe sârmă. Din balcon

Cumva a trecut un fel de a fi, o intimitate împărtășită. Tiptil-tiptil. Când te plimbi prin mahalale e bine să citești unde te afli după rufele de pe sărmă. Da. Este un indiciu privind belșugul. Săracii își atârnă rufele în balcoane. Bogatanii își duc rufele la Mall. Dar mai ales e un indiciu privind felul în care împărtășim câte ceva din ce suntem. Jocul e simplu. Vezi dacă există rufe pe sârmă, în balcon.

Și vă spun eu nu mai sunt rufe pe balcoanele din Centru, periferia însă rămâne la această relicvă a afișatului chiloților în public.

„Uite-o pe asta își scoate chiloții în public! Ce mahalagioică!” – da, acest tip de viață a dat și un proverb. Lumea astăzi își duce și își usucă chiloții la Mall. E coadă la Mall, pare și ieftin, pare și igienic. La Mall se spală, la Mall se usucă, ce se duce la Mall, la Mall rămâne. E o lume septică acasă, nu, spațiul nostru intim e mai curat, e mai puțin lipsit de griji.

Murdarul e încărcat și dus la Mall, la subsol, unde sunt spălătoriile, de obicei

Cum miroseau lucrurile când scoteam cearșafurile, chiloții de pe pat, de prin șifoniere? Ehe, se umplea casa. Acum, acum, se bagă-n pungă și se sigilează și se duce totul la Spălătorie. Contactul chiar cu aerul casei e minim. Sunt cămăși care se duc pentru a fi spălate, pentru a avea o soartă călcată, nu? Cine mai stă să calce? Cine mai știe să facă să stea drept piepții, dar gulerele cum se face să nu stea șifonate? Vă dați seama câte gesturi, prilejuri de dezbatere s-au dus, s-au topit. Câte gâlceveli s-au dus, se duc în sac la Mall.

Viața și casa septice

Dar sunt ele minunate? Preferăm coada la Mall să ne luăm chiloții înapoi decât o așteptare pe lângă mașina de spălat, atârnatul pe sfoară în balcon. Nu mai suntem mitocanii care ne lăsam chiloții curați în soarele zilei, în văzul lumii, pe balcon, dar am rămas cei care ne spălăm rufele în public, toți chiloții cartierului se adună într-un dialog multidisciplinar în cuva cea mare a mașinii de spălat. De La Mall. Recunosc, ador chiloții înghețați iarna pe sârmă, luați de ger și puși apoi pe calorifer. Ce mai chiloți!

Nota B365.ro

Zeița de la taraba cu curcani din Piața Râmnicu Sărat de la noi din București

“Sunt Vlad. Vreau să te ajut.” Uite omul care face bine lumii și lumea îl înjură în autobuzul 133 din București

București Văcărești: Trecerea de pietoni imposibilă și fântâna urâțeniei întruchipate