Unde a ajuns statuia Împăratului Traian, după ce a fost alungată de pe treptele Muzeului de Istorie. Patimile monumentului cu lupoaică fără coadă

Statuia numită “Împăratul Traian, simbol al latinității poporului român, în postura impunătoare, stând în picioare și ținând în brațe Lupoaica Romei” a avut parte de cele mai nedrepte încercări și scandaluri, încă de când a apărut pe treptele Muzeului Național de Istorie al României, în anul 2011.

În 2017, monumentul de for public a fost vandalizat (mai precis, coada lupoaicei a fost agresată bestial, smulsă din locul său firesc) și a fost “reparat” doi ani mai târziu pentru ca, în final, să dispară misterios.

Investigația de mai jos scoate la iveală detalii uimitoare. Am aflat unde a fost exilat Împăratul Traian, acum știm dacă și dacă va mai da ochii vreodată cu bucureștenii și când.

De curând, Împăratul Traian ținând în brațe lupoaica Romei a reapărut în curtea casei de licitații Artmark. Cum așa?

Ce s-a întâmplat? Cum a ajuns un monument de for public, plătit din bani publici de PMB, să fie scos la licitație? Statuia a fost fotografiată recent în curte la Artmark de Andrei Bîrsan care a scris pe Gacebook: “Mă bucur că l-am reîntâlnit pe Traian”.

Statuia Împăratului Traian din curtea Artmark are “o patină verzulie” și este alta decât cea alungată de pe treptele MNI

Mai jos, deslușirea misterului statuii cu bucluc, o odisee plină de peripeții, la fel de complicată și de fascinantă ca etnogeneza poporului român. După punerea informațiilor cap la cap, este limpede că urmașii bucureșteni ai dacilor s-au purtat cu Traian și cu lupoaica lui mai urât decât s-ar fi purtat înșiși dacii cu dușmanii lor de moarte.

Anca Bejan, purtător de cuvânt al Artmark, a declarat pentru B365.ro:

Mulțumim pentru interes, ne onorează. Statuia Împăratului Traian nu este lucrarea de pe treptele Muzeului Național de Istorie. Dacă mai țineți minte, acel exemplar avea o patină maronie. Lucrarea expusă provizoriu în curtea noastră este un exemplar mai vechi (remarcați patina verzuie), turnat acum aproape 20 de ani, către sfârșitul vieții artistului Vasile Gorduz (1931-2008) și se află într-o colecție privată. Lucrarea nu este destinată vânzării, se află la sediul galeriilor noastre doar pentru expunere.

Scurta istorie a patimilor Împăratului Traian nud în orașul puilor de daci pudibonzi. Statuia a apărut pe treptele M.N.I încă din 2011, dar a așteptat dezvelirea, înfofolită în plastic, până în 2012

În anul 2012, primarul Sorin Oprescu dezvelea cu fast și cordon roșu ultimul lucru care îi lipsea Muzeului Național de Istorie, clădire care și în prezent se poate prăbuși la cel mai mic cutremur: statuia Împăratului Traian, în mărime naturală, cu lupoaica în brațe.

Monumentul a fost așezat pur și simplu pe treptele muzeului, fără soclu înalt, fără a avea parte de o piață generoasă sau măcar de o piațetă, direct cu fața spre traficul de pe Calea Victoriei.

În cuvântarea ținută la inaugurare, academicianul Răzvan Theodorescu îl asemăna pe Sorin Oprescu cu Împăratul Traian

Vom avea, de-acum, pe treptele Muzeului Național de Istorie, un simbol al națiunii noastre. Metafora aceasta îl reprezintă pe cel mai longeviv împărat roman, pe cel mai iubit împărat roman, pe Traianus Optimus Princeps care înseamnă „Traian, cel mai bun dintre principi”. Eu vă urez, domnule primar general, să fiți un Optimus Princeps al Bucureștiului încă o dată. (Sursa: Hotnews, 29 aprilie, 2012).

Lucrarea „Împăratul Traian” este capodopera marelui sculptor modernist Vasile Gorduz (1931-2008), din 1990 profesor universitar la catedra de sculptură a Universității Naționale de Arte din București, personalitate de prim rang a sculpturii românești.

Vasile Gorduz este ultimul urmaș spiritual al lui Dimitrie Paciurea, un artist uriaș intrat în gura lumii care crede că se pricepe și la sculptură

Sculptor de solidă formație clasică împlinită sub autoritatea maestrului Ion Lucian Murnu, Vasile Gorduz a investit figurativul, căruia i-a rămas fidel de-a lungul întregii vieți, cu adânci valori simbolice. În figurativ, artistul a reușit de fiecare dată să descifreze substratul poetic al motivului investindu-l cu aura unui mister inaugural, se arată în prezentarea expoziției retrospective de sculptură “Vasile Gorduz”, desfășurată la Centrul Cultural “Palatele Brâncovești” în anul 2010.

După decesul lui Vasile Gorduz în 2008, macheta în ipsos a statuii realizate de marele sculptor și aflată în custodia Artmark a fost transpusă definitiv în ceea ce s-a numit “bronz” de artistul plastic Ioan Bolborea. 

Ulterior, “bronzul” a fost suspectat că ar fi aliaj ieftin, alamă. Direcția de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public din cadrul PMB i-a făcut lui Ioan Bolborea plângere penală pentru înșelăciune.

Împăratul Traian se află acum în depozitul Centrului de Cultură “Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” unde va rămâne pâna la reamplasarea pe domeniul public în Parcul Floreasca. „Suspectul” Ioan Bolborea e nevinovat, a stabilit instanța

La solicitarea B365.ro privind soarta monumentului, Centrul Cultural “Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, prin directorul său general Marian Geani Dinu, ne-a răspuns următoarele:

B365: Ce s-a întâmplat cu plângerea pentru înșelăciune depusă de Administrația Monumentelor și Patrimoniului Artistic din cadrul P.M.B pe numele artistului plastic Ioan Bolborea?

Centrul Cultural “Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”: Prin Dosarul nr.1884/3/2024 al Tribunalului București, Secția 1 Penală, instanța de camera preliminară a statuat definitiv, prin ordonanță de soluționare, clasarea ca neîntemeiată a plângerii formulate de Direcția de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public (actualmente Centrul de Cultură “Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”), începând cu data de 15.08. 2024 conform Hotărârii C.G.M.B nr. 223 din 31.07.2024, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 224 alin.1 Cod penal, fapta “nefiind săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege” de către suspectul Ioan Bolborea.

B365: La un moment dat a fost propus un nou amplasament al statuii. Ce informații noi aveți?

Centrul Cultural “Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”: După consultarea Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism a PMB s-a stabilit un nou amplasament pentru lucrarea de artă “Împăratul Traian”, autor Vasile Gorduz, Parcul Floreasca din sectorul 1, București. După preluarea Direcției Generale de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public de Centrul de Cultură “Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, instituția a depus o cerere pentru emiterea Certificatului De Urbanism în Parcul Floreasca, cerere înregistrată la Primăria Sectorului 1 cu nr.65790/13.12.2024.

După emiterea Certificatului de Urbanism și în funcție de alocările bugetare, instituția noastră va face demersurile legale necesare pentru reamplasarea lucrării de artă “Împăratul Traian”, autor Vasile Gorduz, în parcul Floreasca.

Pentru realizarea lucrării, P.M.B, condusă de Sorin Oprescu, a plătit 200.000 de lei (42.553 euro). Sudarea și cizelarea cozii lupoaicei a mai costat 96.000 de lei (20.425 euro)

Împăratul Traian, care l-a bătut pe Decebal în anul 101 după Hristos și l-a împins la sinucidere, a apărut în mijlocul orașului reprezentat nud și cu palmele căuș, întoarse în sus. Pe brațe ținea în o vietate fantastică, rezultată din contopirea între Lupa Capitolină cu un lup dacic, simbolizând latinitatea poporului român. Din capul himerei, sucit spre stânga, ieșea parcă o eșarfă fluturândă, în fapt un trup de șarpe care sugera stindardul de luptă al dacilor: un dragon format din îngemănarea a două animale: capul de lup și trupul de șarpe.

“Statuia e prea grea, scările sunt în pericol de prăbușire”

Statuia, cu masă totală de aproximativ 500 de kilograme și înălțime de 2, 15 metri, a așteptat dezvelirea în folie de plastic deoarece conducerea Muzeului Național de Istorie n-a dorit-o.

Fostul director al M.N.I, Ernest Oberlander Târnoveanu, declara:

Muzeul are mari probleme de structura, mai ales la colțuri și în partea dinspre Calea Victoriei (unde este montată statuia). De aceea, clădirea urmează să intre în consolidare la începutul anului viitor. În aceste condiții, cele 500 de kilograme nu fac deloc bine clădirii muzeului, mai ales în zona treptelor, care și așa sunt șubrede.

Bucureștenii și-au dat cu părerea despre capodopera modernistă, Traian și lupoaica au intrat în gura lumii batjocoritoare, știrea a fost dată și de “The Telegraph”

Traian și lupoaica au devenit subiect de ironii pentru bucureștenii neobișnuiți cu modernismul, totul culminând cu o știre AFP și un articol publicat de The Telegraph cu titlul “Naked statue is mocked by Romanians”.

(AFP) O statuie care îl înfățișează pe împăratul roman Traian gol, purtând un lup, a stârnit râsete în România la dezvelirea sa în fața Muzeului Național de Istorie din București.

Statuia din bronz, realizată de Vasile Gorduz (1931-2008), ilustrează geneza poporului român din fuziunea dintre romani și daci, lupul fiind un animal simbolic.

Postura ciudată și nuditatea personajului masculin, precum și apariția lupului cu o eșarfă în jurul gâtului, care amintește de steagul dacilor, au stârnit o avalanșă de remarci batjocoritoare din partea trecătorilor și pe internet.

„N-am mai văzut niciodată ceva atât de grotesc, un lup cu cap de pitbull, coadă de șopârlă și o tumoră la gât, purtat de un tip vizibil jenat de nuditatea sa”, a spus o femeie în vârstă de 40 de ani.

Curatorul Muzeului Național, Ernest Oberlander Târnoveanu, a declarat că împărtășește criticile.

„Nu sunt un pudic sau un conservator, dar statuia nu ar fi trebuit niciodată ridicată aici din cauza calității sale artistice îndoielnice”, a declarat el pentru AFP, subliniind că, mai devreme sau mai târziu, va trebui să fie dislocată.

Între timp, site-urile web au fost inundate de comentarii ironice din partea bloggerilor.

„Nu înțeleg, tipul nu are lenjerie intimă, dar câinele vagabond poartă o eșarfă, deci este frig sau este cald?”.

„Sugerez ca statuia să se numească «Centurionul Biggus Dickus (ca în „Viața lui Brian” din Monty Python) și Câinele care levitează»”, a scris un alt utilizator.

„Primarul Bucureștiului tocmai a inaugurat primul monument dedicat câinilor vagabonzi din România”, a scris Times New Roman, un site web plin de umor, în timp ce un cititor a adăugat: „Numele original al statuii era: Bărbat român după ce și-a plătit impozitele”.

Scandalul a continuat și mai abitir după ce Lupoaica a rămas fără coadă. Devalizarea monumentului a scos la iveală o înșelăciune despre care instanța a stabilit altceva

În toamna anului 2017, statuia de pe treptele Muzeului Național de Istorie a fost vandalizată, mai exact lupoaica a rămas fără coadă. PMB a decis să o “repare”

P.M.B anunța într-un comunicat:

Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic a inițiat în regim de urgență procedurile de reîntregire a monumentului de for public contractând o firmă de specialitate care să execute operațiile de lipire, cizelare și patinare a monumentului. Aceste lucrări se vor realiza în regim de urgență pentru readucerea monumentului în circuitul turistic al Municipiului București, având în vedere importanța turistică și simbolică a acestui monument de for public.

Lucrarea de lipire a cozii a durat mai mult de doi ani și a costat 96.000 de lei (20.425 euro) iar statuia reparată a fost propusă să fie mutată în parcul Floreasca.

În 2023, Primăria Capitalei condusă de Nicușor Dan confirma faptul că statuia este ținută într-un depozit de aproximativ 4 ani. “Costul plătit de municipalitate pentru realizarea amplasării monumentului de for public este de 501.725,99 lei”, preciza PMB pentru România Liberă, în 30.08. 2023.

“M-a revoltat valul de mitocănie care s-a revărsat asupra statuii. A costat 45.000 de euro, o sumă infimă pentru o statuie de bronz, comparabilă cu BMW-ul pentru care mulți români și-ar amaneta și sufletul”

În apărarea lucrării de artă au sărit personalități culturale și cei care iubesc arta modernistă. Încă de la inagurarea statuii, Mihai Oroveanu, pe atunci directorul Muzeului Național de Artă preciza:

Este o lucrare foarte frumoasă, foarte modernă, a unuia din cei mai buni sculptori ai noștri, de un profesionalism impecabil. Cred că oamenii ăștia l-ar refuza și pe Brâncuși în zilele noastre”. Mihai Oroveanu a reamintit că în România nu există, în general, un exercițiu în a aprecia sculptura de calitate, dovadă stând mai multe lucrări controversate din spațiul public.(Sursa: Hotnews, 29 aprilie, 2012).

Pavel Șușara, critic și istoric de artă: Toată această receptare negativă pornește de la o infirmitate a noastră, suntem incapabili să spunem “nu știu” și să întrebăm pe cineva care se pricepe. Suntem de o ipocrizie fără limite. Vedem toată ziua funduri goale la televizor, dar facem crize de pudibonderie în fața unei statui nud, care nu are nimic vulgar.

Într-un articol publicat pe blogul despreopera.ro, Alexandru Pătrașcu publica articolul “Traian. Gorduz. București.. și proștii”.

Nuditatea împăratului nu are nimic scandalos. Dimpotrivă, este trupul unul bărbat bine proporționat care transmite siguranță, putere. Iar dezbărarea de haine este, de fapt, dezbărarea de ipocrizie, este dovada sincerității ofrandei, umilința cu care civilizația cea mai înaintată ajunge (și) la noi.(..)

O altă fixație a proștilor a fost lupoaica, denumită “cățea”, “cață” sau “maidanez”. În realitate, versiunea lui Gorduz nu e cu nimic mai urâtă decât lupoaica originală, care și ea are într-un fel un aspect fioros.

Ultima categorie de proști este cea pseudo intelectuală care se întreabă retoric de ce au cheltuit autoritățile “atâția” bani pe o statuie. A costat 45.000 de euro, o sumă infimă pentru o statuie de bronz, comparabilă cu BMW-ul pentru care mulți români și-ar amaneta și sufletul.

Am citit îngrozit valul de mitocănie care s-a abătut asupra statuii și m-am revoltat. Și de fiecare dată când am revenit asupra ei, a capodoperei lui Vasile Gorduz, cel care se răsucește în mormânt acum, mi-a plăcut de fiecare dată tot mai mult. E frumoasă, poate cea mai frumoasă statuie de după 1989 încoace.

Surpriză! În Europa există doi Traiani cu lupoaică, semnați tot de sculptorul Vasile Gorduz, unul la Sevilla și altul la Roma. Cu cel alungat de pe treptele muzeului și cu cel apărut în curte la Artmark sunt patru!

Mai există două statui ale Împăratului Traian cu lupoaică, lucrări foarte asemănătoare cu cea dezvelită pe treptele M.N.I, una aflându-se la Sevilla, pe malul Guadalquivir, unde privește spre râu, monument dăruit de statul român Spaniei în 1993, iar o alta în curtea Academiei di Romania din Roma.

În Revista 22, nr. 40 din 1992, Dan Perjovshi scria despre statuia de la Sevilla, care a servit ca prototip pentru cea a Împăratului Traian din București.

Dan Perjovshi: Sculptura-monument “Împăratul Traian și nașterea poporului român” a fost creată de Vasile Gorduz la comanda Ministerului Culturii. Sculptura face obiectul unui spectaculos troc cultural: în schimbul pavilionului românesc al Expoziției Mondiale de la Sevilla, care a fost construit și finanțat de Spania și apoi donat României, factorii de decizie din țara noastră vor dona Sevillei sculptura creată de Vasile Gorduz. Această soluție în extremis (pentru a salva ceva din obrazul șifonat) se transformă prin calitatea monumentului într-un gest remarcabil.

Statuia lui Eminescu din Montreal, la fel de hulită ca cea a Împăratului Traian

Un alt monument de for public de seamă din portofoliul sculptorului Vasile Gorduz este statuia poetului Mihai Eminescu, dezvelită în anul 2004 în Piața România din Montreal despre care tot românii au spus că seamănă cu o “cerșetoare de-a noastră în Canada”.

Un val de vituperanță din partea diasporei s-a abătut atunci asupra operei de artă, din simplul motiv că la dezvelirea monumentului a venit și Ion Iliescu cu care imigranții români aveau răfuieli mai vechi.