Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

În anul tulbure 1946, după ce s-a întors din perioada de concentrare la linia de fortificații Nămoloasa, arhitectul George Damian începea să proiecteze una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București: imobilul Maria și Gheorghe Ionescu, B-dul Aviatorilor, nr. 51-53 (fosta Șosea Jianu).

Creația de apogeu a carierei sale era destinată unui om despre care astăzi lumea nu știe nimic, Gheorghe Ionescu, antreprenor vizionar care a pornit de la zero o afacere cu polizoare industriale în perioada interbelică.

Cu imagini neprețuite de la sfințirea reședinței Maria și Ghe. Ionescu, publicate aici pentru prima dată, cu planșe, fotografii și informații inedite din Arhiva arh. George Damian, mai jos, într-un interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu.

Gheorghe Ionescu a deschis la București una dintre primele fabrici de polizoare din Europa

În timp ce România și Bucureștiul erau măturate de tăvălugul sovietic, industriașul Gheorghe Ionescu îi comanda arhitectului George Damian o spectaculoasă construcție  S+P+2E, în B-dul Aviatorilor, 51-53 (fosta Șosea Jianu). Probabil că nici Gh. Ionescu, nici arh. George Damian nu își imaginau ce avea să urmeze: desființarea dreptului de proprietate și sfârșitul libertății de creație pentru breasla arhitecților. Gheorghe Ionescu deținea o avere considerabilă, 101 apartamente și case în strada Lahovari, Doamnei, precum și Fabrica “Ionescu și Jalea”, una dintre primele fabrici de polizoare din Europa. Toate i-au fost confiscate la naționalizarea din anul 1948.

“Cea mai mare mulțumire a lui Ghe. Ionescu a fost că a luptat în Primul Război Mondial și a fost martor al momentului România Mare, Unirea din anul 1918”

B365.ro: Domnule Mădălin Ghigeanu, marcăm momentul în care am vorbit aici pentru prima dată despre arh. George Damian, ziua în care am început această serie de interviuri. Atunci ați vorbit adespre Vila Elena Florescu, strada Popa Nan, nr. 32, colț cu strada Mecet, imobilul în care a locuit Maria Tănase, cu acele planșe extraordinare semnate de arh. George Damian. Astăzi ne întoarcem la arh. George Damian pentru imobilul Maria și Gheorghe Ionescu din fosta Șosea Jianu. Ce ați aflat despre viața și destinul lui Gh. Ionescu de la nepoata sa?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Am vorbit cu urmașii proprietarului Gheorghe Ionescu. Domnul avocat Burea și doamna Burea (nepoata industriașului Ionescu), m-au impresionat în primul rând prin modul prin care perpetuează în acest imobil tradiția înaintașului, prin educație și mai ales prin modul deschis de a comunica. I-am cerut doamnei Burea date despre bunicul ei, Gheorghe Ionescu, un personaj complet necunoscut până azi. Mi-a spus că cea mai mare mulțumire a bunicului ei a fost că a luptat în Primul Război Mondial și a fost martor al Unirii din anul 1918, a trăit momentul România Mare. Mi-a mai spus că toți balaurii din poveștile pe care i le spunea bunicul ei aveau nume de nemți. Ne-am obișnuit să vorbim aici despre proprietarii imobilelor mediteraneene din București, mari personalități, vedete ale politicii, persoane importante din elita Bucureștiului interbelic. Ei bine, industriașul Gheorghe Ionescu este un personaj incredibil, deși este mult spus industriaș.

“Industriașul Ghe. Ionescu, un self-made man, un om care va parcurge un traseu spectaculos pe o perioadă de 15 ani, până la naționalizare”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Gheorghe Ionescu este ceea ce se poate numi un self-made man, cum spun britanicii. Un om care a pornit de jos și a deschis în București, împreună cu prietenul și asociatul său, Vasile Jalea, o mică fabrică în care producea polizoare, de la polizoare industriale până la polizoare stomatologice. Gheorghe Ionescu a pornit afacerea cu un împrumut de la familia Bragadiru și are o poveste veritabilă de succes. Era un om care va parcurge un traseu spectaculos pe o perioadă de 15 ani, până la naționalizare, când va pierde tot ceea ce a construit de unul singur. Povestea lui culminează cu gestul incredibil de a construi un adevărat palat mediteranean din B-dul Aviatorilor, nr 51-53, (fosta Șosea Jianu), în cel mai nepotrivit an posibil: 1946. Deși dosarul este autorizat 1944-1945, casa este construită în anul 1946, când vecinul din stânga proprietatiii sale era Vasile Luca, unul dintre cei mai temuți lideri bolșevici din timpul puterii populare, alături de Ana Pauker și Teohari Georgescu, deputat în Sovietul Suprem al URSS (1941-1944), acuzat apoi de deviaționism și epurat în anul 1952.

„Casa Ionescu a fost construită într-o zonă foarte bogată a Bucureștiului, se află în apropierea parcelării Jianu”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Gheorghe Ionescu va rezista un singur an în reședința sa din Șoseaua Jianu, România intrase deja în marasmul comunismului de tip sovietic. Casa Ionescu este construită într-o zonă foarte bogată a Bucureștiului, se află în apropierea parcelării Jianu și este alipită la calcan către nord, de o vilă frumoasă semnată de arhitectul Martin Pinchis (un viitor cadru didactic în Institutul de Arhitectură Ion Mincu ), o casă tot de tip mediteranean, dar de altă factură. La numărul 35 se află o proprietate a renumitului în epocă, Ludovic Ruffer, proprietar al unei fabrici de sobe de fontă, dar cunoscut mai ales pentru lucrările elaborate în feronerie prin metoda ‘fierului bătut la rece’, realizând cunoscutele dantelării de fier forjat pentru vilele bucureștene. Imobilul de la nr. 35 este un proiect realizat tot în stil mediteraneean de către arh. Ion Giurgea.

“Proiectul autorizat al vilei prezintă o versiune de limbaj “hispanică”, doar că arh. George Damian a modificat soluția pe șantier într-un mod mult mai reușit”

B365.ro: Nu numai Gheorghe Ionescu alege să-și construiască un imobil într-un an de cotitură pentru țară, 1946. Arh. George Damian a fost pe front și imediat după război se apucă de o operă de vârf a carierei sale. Oamenii aceștia continuau sa construiască, indiferent de vremurile pe care le trăiau.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Și arh. George Damian, și fratele său, arh. Nicolae Damian, vor lupta pe front. Au lucrat împreună la mai multe proiecte din București, dar în acest proiect arh. George Damian este singur, se vede doar mâna lui. Fratele lui, arh. Nicolae Damian, va fi nevoit să fugă din țară după 1945, din cauza unor probleme politice. După un lung periplu prin Germania și Franța, arh. Nicolae Damian se va stabili în Spania unde va muri, fără a se va mai întoarce vreodată în România. Interesant este faptul că varianta inițială de proiect, fațada de la stradă, este mult mai simplist tratată. Arcadele de la ultimul nivel sunt proiectate în plin cintru, se vede intenția încă din proiect de a trata scara ca pe un element major de accent pe colț, însă imaginea formidabilă a imobilului, pe care îl vedem acum, a fost dată de decizia pe șantier. Proiectul autorizat prezintă o versiune de limbaj “hispanică”, doar că arh. George Damian a modificat soluția pe șantier într-un mod mult mai reușit, cu decorațiuni de factură gotică.

“Cele două sculpturi, reprezentările Sfântului Gheorghe și Sfintei Maria, îi simbolizează pe cei doi proprietari”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Registrul golurilor scării apare acum mai elansat, mai suplu, balcoanele tratate cu parapet plin capătă o altă decorație, cu o dantelărie de arce în ogivă la partea inferioară, ceea ce denotă o aprofundare a principiilor compoziționale ale stilului mediteanean și o maturitate de abordare a compoziției fațadei. Apar acum elemente decorative către curtea interioară, major fiind un portal decorativ, cu un peristil cu arce în plin cintru de data asta, realizând un parcurs interesant către spațiul verde privat, închizând perspectiva pe spate cu o banchetă generoasă din piatră, elemente ce nu apăreau în proiectul autorizat. Cele două sculpturi îi reprezintă pe Sfântul Gheorghe și pe Sfânta Maria și îi simbolizează pe cei doi proprietari. Modul de tratare a portalului către stradă, conceptul benefic al filtrării discursului interior-exterior, îl regăsim evident și în apropriere la Vila Neicu, lucrarea colegului său de an, arhitectul Ion Giurgea. 

“Am văzut fotografii excepționale din timpul construcției clădirii și de la sfeștania casei, de la momentul de inaugurare”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Avem fotografii excepționale din timpul construcției clădirii și de la sfeștania casei, de la momentul de inaugurare, fotografii păstrate cu sfințenie de către nepoata lui Gh. Ionescu, doamna Burea. Sunt fotografii în care îl vedem pe arh. George Damian, alături de soția sa și de fiul său, viitorul prof. inginer Radu Damian. Vedem imortalizați nenumărați oameni importanți ai vremii, care participă la un eveniment special și transmit o căldură pe care nu o mai întâlnim în zilele noastre.

B365.ro: Erau vremuri în care oamenii își inaugurau casele. Se făceau sfeștanii cum făceau și țăranii români, pentru ca locuința lor să fie binecuvântată și ferită de rău.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Fotografiile surprind un moment impresionant. Când i-am arătat aceste imagini doamnei Anca Cristea-Damian, nepoata arh. George Damian, i-au dat lacrimile, a fost foarte entuziasmată. A exclamat instantaneu: Uite-o pe bunica. De curând am reușit să pun la cale o întâlnire între doamna Burea și prof. ing. Radu Damian, fiul arh. George Damian. A fost un moment deosebit.

“În anul 1923, George Damian susține examenul la Școala de Arhitectură și este admis ultimul pe listă”

B365.ro: Arh. George Damian are o poveste cu totul excepțională. A fost o personalitate multidisciplinară, un om dedicat artelor.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Arh. George Damian (1904-2001) s-a născut într-o familie pasionată de muzică. Tatăl său, Constantin Damian, funcționar la bancă, a fost tenor, fiind un nume popular pe afișele spectacolelor de operă din București. A fost membru fondator al Operei Române și îi va transmite pasiunea pentru muzică fiului său, George, care va studia vioara la Conservatorul din București timp de 4 ani. George Damian avea acasă pian, vioară și violă și interpreta strălucit Romanța în fa major de Beethoven și Balada lui Ciprian Porumbescu. În anul 1923, George Damian susține examenul la Școala de Arhitectură și este admis ultimul pe listă. Va avea mari profesori, nume ilustre ale arhitecturii românești: Petre Antonescu, Ion Trajănescu, Duiliu Marcu sau elvețianul F. Rebhuhn (autorul proiectului Parcului Cișmigiu). George Damian a fost coleg de facultate cu Octav Doicescu, Ion Giurgea, Tiberiu Niga, Grigore Ionescu, etc.

“Arh. George Damian era pasionat de muzică, rugby, automobilism și actorie. În anii ’40 va face figurație de film la studiourile din Berlin”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Studentul-arhitect George Damian a fost un adevărat spirit rebel al vremii, fiind pasionat de rugby, automobilism și actorie. În anul 1924 a ajuns la Olimpiada de la Paris cu echipa națională de rugby a României, a participat la 4 curse de mașini la Monte Carlo și, potrivit celor spuse de fiul său, prof.dr. inginer Radu Damian, arhitectul a avut mai multe automobile de-a lungul vieții. În anii ’40 va face figurație de film la studiourile din Berlin. Intervalul de timp 1932-1947 poate fi considerat perioada sa de maximă reușită profesională, va realiza aproape 200 de vile și blocuri în București, având multe abordări în stilul modernismului Art-Deco, câteva în stilul Littorio-musolinian (Primăria sect. 3 din București) cât și mediteranean, pentru care este mai cunoscut.

“Am descoperit Arhiva arh. George Damian la un anticariat”

B365.ro: Cum ați ajuns la arhiva arh. George Damian? Ați publicat lucrarea “Arhitectul George Damian – o recuperare necesară”, Editura Panopticon 2016, în calitate de co-autor, alături de arh. Vlad Mitric-Ciupe.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Arhiva arh. George Damian a ajuns la un anticar de la Anticariatul nr. 1, om care a avut marele merit de a nu vinde piesele bucată cu bucată. Mi-a vândut o valiză cu fotografii de epocă, documente personale și 356 de planșe. Am descoperit o valiză plină cu calcuri rupte, găurite și mâncate de timp.

“Fereastra biforă încununată în plin cintru îi va face pe mulți să spună: Aceasta este o lucrare marca Damian”

B365.ro: De ce integrați proiectul Ionescu în perioada de maturitate a arh. George Damian? Ați enumarat și identificat nu mai puțin de 22 de lucrări importante în București, realizate în stilul mediteranean.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Cele mai frumoase clădiri mediteraneene proiectate de arh. George Damian sunt răspândite prin tot orașul, Alecu Russo 21, Polonă 21, Popa Nan 32, Stockholm 17, Vasile Conta 16, etc. Arh. George Damian a reușit să impună un propriu limbaj al stilului mediteranean. Era puțin depărtat de arh. Ion Giurgea, Giurgea poate că era prea formalist. Arh. George Damian este recunoscut prin fereastra bifora încununată cu acel arc în plin cintru. Fereastra biforă încununată în plin cintru îi va face pe mulți să spună: Aceasta este o lucrare marca Damian. A devenit recognoscibil, și-a găsit un limbaj pe care îl numea stil modernist românesc, nu îl numea mediteranean.

B365.ro: Cum este proiectul imobilului Gheorghe Ionescu?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Proiectul autorizat prezintă o versiune mult mai “hispanică” de limbaj, dar arh. George Damian a modificat soluția pe șantier într-un mod mult mai reușit, cu decorațiuni de factură gotică. Imobilul Gh. Ionescu este unul dintre cele mai frumoase create de arh. George Damian, iar Gh. Ionescu a avut o mare contribuție în realizarea lui, cred că prin modul prin care a cerut asta. Dezvoltatorii imobiliari din ziua de azi ar avea multe de învățat de la Gh. Ionescu. În primul rând prin modul cum a realizat trecerea de la stradă către curtea privată, orientată către sud. Un spațiu intermediar cu funcțiune pur ambientală. Apoi, partiul de arhitectură al casei este foarte aerisit, degajat, camera principală are o orientare pe lung către sud. Decorațiunile interioare sunt bogat elaborate, sunt zone de trecere între camere realizate prin arcade susținute de coloane frumos sculptate, ce se păstrează până în ziua de azi. Pe nivel sunt apartamente foarte generoase, la parter există un apartament mare, de 6 camere, care păstrează limbajul clasic interbelic, cu hall de distribuție, living central.

“Arh. George Damian va păstra și reutiliza mulajele, palmetele, profilele ornamentale de la fațade, care îi vor da în mod fericit o marcă Damian”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Vila este orientată spre Sud, pe o latură lungă pe care arh. George Damian o amenajează cu mare atenție. A proiectat inclusiv o banchetă din piatră pe care o vedem și imaginile din anii’ 40 și în cele de acum, este neschimbată. Arh. George Damian înnobilează casa cu elemente decorative, o Madonă de pe colț o reprezintă pe soția lui Nicolae Ionescu, doamna Maria, iar un basorelief pe Sfântul Gheorghe omorând balaurul. Cei doi proprietari sunt reprezentați astfel prin simboluri christice. Statuia de pe colț am regăsit-o în București, este identică cu cea de la imobilul din strada Visarion, nr .15, proiect semnat de arh. Nicu Georgescu, tot o construcție mediteraneană. Aceasta dovedește că erau sculpuri turnate care erau amplasate la diferite case. Erau realizate din elemente prefabricate și se montau în diverse proiecte.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Arh. George Damian a făcut echipă reușită cu antrepriza fraților Passini, constructori și antreprenori, dar la acest proiect găsim un constructor local, Passini se pare că părăsise țara în 1945. Din considerente de ordin economic, Damian va păstra și reutiliza mulajele, palmetele, profilele ornamentale de la fațade, care îi vor da în mod fericit o marcă Damian, un stil personal, inconfundabil. Producători de feronerie și de alte obiecte, cum erau sobele de metal, vor realiza în acea perioadă multe din elementele decorative, din metal bătut la rece, care vor împodobi palatele mediteraneene, inclusiv pe cele ale arh. George Damian și ale arh. Ion Giurgea.

“Casa este monument istoric și este o minune că s-au păstrat toate elementele și decorațiunile interioare”

B365. ro: Îmi place să cred că prin această serie de articole facem și puțină educație de arhitectură. Ce înseamnă windfang, cum este cel de la casa Ionescu?

Arh.Mădălin Ghigeanu: Windfang-ul este un spațiu tampon între interior și exterior, un mic hol în fața intrării. Un antreu care nu-ți permite să intri direct în casă din considerente nu doar de intimitate, ci pentru ca atunci când este frig sau foarte cald afară să nu dai direct drumul temperaturilor în interior. Cuvântul este compus din termenii Wind (vânt) și Fang (colț – dinte), și exprimă inițial o încăpere tampon caracteristică construcțiilor din zonele geografice de nord. Proiectul imobilului Ionescu este foarte generos, foarte aerisit. Am fost în interior și totul s-a păstrat, chiar și după ani în care s-au perindat diferiți proprietari în perioada comunistă. Casa este monument istoric și este o minune că s-au păstrat toate elementele și decorațiunile interioare, putem distinge elementele originale ale proiectului. De exemplu, pe peretele din stânga de la scara centrală de acces s-au păstrat câteva perspective de decorațiuni interioare realizate de arh. George Damian.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu

• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care