Într-o perioadă în care oamenii sunt tot mai ocupaţi şi mai agitaţi şi în care timpul costă bani, gustările rapide sunt preferate de unii clienţi în detrimentul unei mese clasice la restaurant. Deja celebre în toată lumea, food truck-urile (n.red. – camionetele mobile cu mâncare) au împânzit străzile marilor oraşe oferindu-le clienţilor în doar câteva minute sandvişuri, cafea, răcoritoare şi chiar mâncăruri cu un anumit specific. În Bucureşti însă, situaţia e diferită din cauza unei legislaţii aproape inexistente pentru restaurantele mobile, obligându-i pe antreprenorii care visează la un astfel de business să caute în fiecare zi soluţii de supravieţuire. Deşi nu se consideră încă un antreprenor, Alexandru Manole a reuşit să lanseze Burger Van, restaurantul pe roţi cu care înregistrează după doar un an de funcţionare o cifră de afaceri de aproape 100.000 lei, scrie zf.ro.
După ce a locuit o perioadă în Olanda pentru terminarea unui master în comunicare şi ştiinţe politice, iar mai apoi în Londra pentru un internship de vară, ideea unui restaurant mobil a început să-l preocupe din ce în ce mai tare: „Afară le vezi peste tot, pe toate străzile şi m-am gândit că e un fenomen care ar prinde şi în România. Deci de ce nu aş face chiar eu aşa ceva? Abia când am ajuns aici mi-am dat seama cât de greu este de fapt să ridici un astfel de business la noi”, povesteşte Manole.
Ajutat de părinţi şi de economiile personale, tânărul om de afaceri a lansat pe piaţă în urmă cu un an primul restaurant pe roţi din Bucureşti, după o investiţie de aproape 25.000 euro, potrivit lui. Pentru că legislaţia nu îi permite însă să se deplaseze, Burger Van poate fi găsit numai în cadrul evenimentelor în care organizatorii îl pot găzdui pe spaţiul lor privat.
El a achiziţionat un fost magazin mobil Mic.ro, pe care l-a transformat într-un restaurant mobil.
„Pentru restaurante mobile nu există niciun document, nicio reglementare. Există doar pentru comerţ ambulant care este de fapt total diferit de ce facem noi. Noi ne putem încadra doar în categoria aceasta şi obţinem astfel autorizaţii pentru comerţ către terţi. Funcţionăm prin contracte de catering şi comodat (un contract prin care o persoană închiriază temporar altcuiva un lucru pentru a se servi de el, cu obligaţia de a-l înapoia la un anumit termen – n.red.), dar doar pe spaţiu privat. Pe spaţiu public nu avem voie să facem aşa ceva”, explică Manole.
Mai mult pe zf.ro.