Un puştan de 21 de ani din Bucureşti face evaziune fiscală prin 346 de firme

Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, cel mai „prolific” patron din Bucureşti, ca număr de societăţi pe care le controlează, este un tânăr care, la vârsta sa, ar trebui să fie în anul doi de facultate. Însă, în ultimii trei ani, Daniel Nicolae Cercel a fost încărcat, periodic, de societăţi pline cu datorii la stat. Pe numele său figurează în prezent nici mai mult nici mai puţin de 346 de firme, toate având restanţe la bugetul de stat, în valoare de peste un milion de euro.

Paravan pentru evazionişti

Schema prin care Daniel Cercel a ajuns cel mai mare „patron” din Capitală este simplă, după cum susţin autorităţile. El a fost folosit drept paravan pentru a cumpăra firme falimentare, de la diverse persoane din ţară care s-au sustras anterior de la plata obligaţiilor fiscale la buget. Domeniile de activitate pentru care reţeaua de evazionişti îl utilizează pe Cercel sunt dintre cele mai diverse: de la construcţii până la comerţ cu alimente, fructe şi legume, băuturi alcoolice şi chiar petrol.

„Cel mai probabil, este vorba de un boschetar sau un aurolac care a cesionat părţile sociale ale acestor firme. Este un adevărat focar de evaziune fiscală care funcţionează ca un tăvălug: de la câteva firme la sute de societăţi într-un interval scurt de timp”, a precizat Alexandru Matiaş, şef de divizie la Garda Financiară Bucureşti, care a adăugat că reţeaua de tranzacţionare a firmelor cu datorii la stat este foarte extinsă. „În 98% din cazuri, aceste societăţi au ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul. Comerţul este un domeniu în care te mişti foarte uşor, nu presupune investiţii şi nu necesită o locaţie anume. Pe baza unei simple împuterniciri se poate face transferul de părţi sociale de pe numele unor oameni de afaceri pe numele boschetarului. În astfel de cazuri sunt implicaţi atât notari, cât şi avocaţi”, a completat comisarul Orza Nicolae din cadrul secţiei judeţene a Gărzii Financiare Bucureşti.

Sediile unora dintre firme sunt declarate acasă la o avocată din Baroul Bucureşti

Reporterii B365.ro au mers să-l caute pe Daniel Nicolae Cercel, acest Mozart autohton al antreprenoriatului, la două dintre adresele la care sunt înregistrate o parte din firmele pe care le controlează. Prima oprire a fost la un bloc din Balta Albă – Sălăjan. Într-un apartament de la etajul al nouălea ar trebui să aibă sediul, conform datelor disponibile la Ministerul de Finanţe, cel puţin cinci din firmele lui Cercel: Ghe Com Distribution S.R.L. (comerţ cu legume şi fructe), Carbodens Mod Avantaj (fabricare articole de îmbrăcăminte), Vest Laleagane, Asassin Best (lucrări de construcţie) şi PKM Over S.R.L, toate transferate la această adresă în perioada aprilie-iunie 2010. La uşă nu a răspuns nimeni şi nici vreun vecin nu a auzit de Daniel Nicolae Cercel, cu atât mai puţin să fi locuit la ei în scară.

Tabelul cu locatarii blocului arată însă că la această adresă locuieşte L. Cimpoeru. Mai exact, Luminiţa Cimpoeru, o avocată din Baroul Bucureşti. Contactată telefonic, pentru a preciza dacă are vreo legătură cu administratorul Nicolae Daniel Cercel, avocata a dezvăluit că apartamentul unde locuieşte este şi sediul cabinetului ei de avocatură şi că cel puţin două firme particulare îşi au sediul social la adresa cabinetului său. „La mine este cabinet de avocat şi pe adresa mea există sediul la vreo două firme. Nu ştiu să vă zic exact care. Acum sunt la Garda Finaciară. Vă rog să mă sunaţi mai târziu, când ajung la cabinet”, ne-a transmis avocata Luminiţa Cimpoeru. Ulterior, aceasta nu a mai răspuns apelurilor pe mobil ale reporterilor, avocata având telefonul închis. Reporterii B365.ro au încercat să o contacteze pe avocată şi pe telefonul fix de la birou, însă numărul indicat pe pagina personală de internet nu este alocat.

În încercarea de a-l găsi pe patronul cu cele mai multe firme, reporterii au poposit ulterior pe strada Ștefan Vodă, între Berceni şi Ferentari. La numărul unde ar fi trebui să se afle sediul social al SC Protec Service Group SRL este de fapt e o casă modestă, locuită de familia Huiculescu încă din anul 1938. Fiica proprietarei ne-a precizat că niciun membru al familiei nu a auzit vreodată de Nicolae Daniel Cercel şi că nu a avut în gazdă sau chirie un individ cu acest nume. „Am primit într-adevăr, în cutia poştală, undeva prin primăvară-vară mai multe citaţii şi somaţii de plată. Nu ne erau adresate nouă. Nici nu ştiam ce să fac cu ele. Aici locuieşte mama mea şi este singura proprietară”, a replicat femeia.

De la boschetar la om de afaceri prezentabil

Parafarea actelor de preluare a firmelor cu datorii presupune un întreg ritual, după cum descriu autorităţile. Dacă în restul zilelor boschetarul umblă prin cartier îmbrăcat în haine ponosite, în ziua tranzacţiei el este ferchezuit şi pus la patru ace de cei care stau în spatele afacerilor păguboase. În schimbul unor sume infime, acceptă să preia firmele. „Samsarii de firme îi învaţă pe aurolaci cum să se poarte şi cum să răspundă la întrebări. Când am găsit vreo doi-trei aurolaci cu firme mai multe, aceştia ne-au spus că şi-au pierdut buletinul cu ani în urmă şi poate, din această cauză, au devenit patroni. De aici cazul este transferat de noi către Poliţie pentru că nu mai avem competenţe”,  explică comisarul Nicolae Orza.

„Sediul social declarat la semafor”

Astfel de „patroni” sunt aproape imposibil de găsit, după cum susţin autorităţile, pentru a putea recupera prejudiciul creat. Pe de o parte pentru că administratori precum Daniel Nicolae Cercel nu au niciun bun pe numele lor care să poată fi sechestrat de Fisc în contul datoriilor, iar pe de altă parte pentru că sediile declarate ale firmelor sunt la adrese fictive ori unde locuiesc alte persoane care susţin că nu au auzit niciodată de firmă la uşa lor. „De exemplu, la Registrul Comerţului figurează ca adresă strada X, nr. 10. Când ne-am deplasat la faţa locului am constatat că există toate numerele până la nouă, zece fiind la semafor. În cazul acesta, cui să i te adresezi”, s-a justificat Matiaş.

Reprezentanţii Gărzii Financiare susţin că o mare parte din responsabilitatea pentru situaţia actuală aparţine legislaţiei actuale care permite, de exemplu, înfiinţarea în regim de urgenţă a unor societăţi în sediile cabinetelor de avocaţi. „În plus, de la Registrul Comerţului nu verifică nimeni dacă există sau nu, fizic, sediul social declarat al firmei. Plus că, în cazul cesiunilor de părţi sociale nu se solicită un certificat de bonitate sau un certificat de neurmărire fiscală care să ateste că firma este curată”, a argumentat comisarul Nicolae Orza.