Un nou centru cultural înfiinţat de Primăria Capitalei

Municipalitatea are, însă, deja în subordine ArCuB şi Creart, două instituţii care organizează diverse proiecte culturale, târguri, expoziţii şi concerte şi au, printre alte atribuţii, promovarea turismului cultural. În plus, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat la sfârşitul lunii septembrie înfiinţarea unei alte instituţii culturale: Casa Artelor „Dinu Lipatti”, care are ca activităţi organizarea de festivaluri şi concerte, publicarea unor lucrări de specialitate, partituri sau alte materiale ce au legătură cu viaţa şi activitatea lui Dinu Lipatti, precum şi elaborarea de studii şi publicaţii. Consilierul general USR Ana Ciceală spune că această nouă instituţie culturală este inutilă, în condiţiile în care activităţile pe care ar urma să le desfăşoare pot fi făcute de oricare dintre celelalte instituţii culturale ale municipalităţii.

Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 32 de voturi „pentru” şi 18 voturi „împotrivă”. Consilierii USR şi PNL au votat împotriva acestui proiect.

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, la începutul şedinţei de Consiliu, că Bucureştiul nu poate fi numit capitală europeană dacă nu are şi instituţii culturale.

„Procentul dedicat activităţilor culturale nu se compară cu procentul pentru infrastructură, sănătate sau educaţie. Ne propunem noi să nu mai organizăm activităţi culturale? Instituţiile culturale sunt necesare, nu ne putem numi capitală europeană dacă nu avem teatre şi alte instituţii culturale. Nu cred că doar mâncăm, domrim şi mergem la serviciu”, a afirmat Firea.

Consilierul USR Ana Ciceală spune că noua instituţie este inutilă, în condiţiile în care municipalitatea are alte 29 de instituţii culturale care pot face activităţile pe care ar urma să le facă Centrul Cultural „Lumina”.

În plus, mai spune Ana Ciceală, aprobarea proiectului ar fi împotriva voinţei cetăţenilor, care şi-au exprimat nemulţumirea faţă de înfiinţarea instituţiei.

„O nouă astfel de instituţie este inutilă. Pentru instituţii de cultură avem alocate 123 de milioane de euro. Ceea ce se propune acum, cursuri, un fel de atelier de actori, se pot face de oricare dintre cele 29 de instituţii de cultură pe care le avem deja”, a declarat consilierul general USR.

Consilierul PMP Lucian Iliescu spune, însă, că Centrul Cultural „Lumina” este o instituţie de care Capitala are nevoie pentru că este „altceva decât cele pe care le avem”. „Centrul cultural Lumina este o instituţie de care Bucureştiul are nevoie, reprezintă altceva decât cele pe care le avem”, a subliniat Iliescu.

Proiectul privind înfiinţarea centrului a fost pus în dezbatere publică la sfârşitul anului trecut.

„Necesitatea înfiinţării unui nou serviciu public local, Centrul Cultural Lumina – denumire propusă instituţiei, este justificată prin satisfacerea unei nevoi culturale şi realizarea unei activităţi de utilitate publică potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispune autoritatea locală. (…) Efectul social cultural şi educativ al activităţilor Centrului urmăreşte permanent creşterea gradului de acces şi participare a cetăţenilor la viaţa comunitară şi întărirea conştiinţei apartenenţei la aceasta”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.

Instituţia ar urma să aibă 15 posturi, din care două de conducere şi cuprinde Compartimentul juridic, resurse umane, securitatea muncii şi relaţii publice, Compartimentul economic, achiziţii administrativ şi Serviciul cercetare şi programe culturale, având în subordine Compartimentul promovare valori identitare ale Capitalei.

Astfel, Serviciul cercetare şi programe culturale va avea printre atribuţii colectarea, analizarea şi monitorizarea proiectelor pentru Centenarul Marii Uniri de la toate instituţiile şi serviciile publice locale din Capitală. De asemenea, va organiza şi realiza proiecte, programe şi acţiuni culturale, în regie proprie sau în colaborare cu autorităţi sau ONG-uri.

Compartimentul promovare valori identitare ale Capitalei, aflat în subordinea Serviciului cercetare şi programe culturale, va promova imaginea Bucureştiului şi afirmarea identităţii lui culturale, precum şi a obiceiurilor şi tradiţiilor populare, va edita şi difuza publicaţii culturale şi va organiza evenimente culturale şi ateliere.

„Punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial şi diseminarea valorilor artistice şi a identităţii naţionale, diversificarea paletei culturale a Capitalei este o componentă importantă a unui oraş european”, argumentează iniţiatorii proiectului.

Noua instituţie ar urma să aibă sediul în clădirea Primăriei Capitalei până la cumpărarea sau închirierea unui alt spaţiu.

Municipalitatea are, însă, deja în subordinea sa ArCuB, instituţie înfiinţată în 1996, care realizează diverse proiecte, spectacole, festivaluri, teatru şi ateliere.

ArCuB, condusă de Mihaela Păun, a organizat festivaluri şi evenimente precum Spotlight, Sound and Vision, B-FIT in the street, Cişmigiul Copiilor, expoziţiile New Artist, Brancuşi – omul şi lucrurile, Artist la 30 de ani, CIRCUIT – o expoziţie site-specific a unei noi generaţii de artişti, Romanian Design Week şi Uşi deschise la UNATC.

În acelaşi timp, Primăria Capitalei mai deţine şi Creart, instituţie condusă de Claudia Popa, şi este o continuare a Centrului de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare din 1957. Instituţia are ca scop promovarea turismului cultural, a obiceiurilor, tradiţiilor şi valorilor româneşti, aşa cum este descrisă pe site-ul propriu, prin organizarea de festivaluri, concursuri, expoziţii şi alte spectacole.

Creart a organizat, printre altele, festivalul Tradiţii şi flori de sărbători, Creative Fest, Zilele Bucureştiului, Târgul de Crăciun, iMapp Bucharest, IEsc – urban, contemporan, românesc şi a fost partener la expoziţii internaţionale din Veneţia, Berlin, Lisabona şi Viena.

De asemenea, CGMB a aprobat în 29 septembrie un proiect de hotărâre privind înfiinţarea Casei Artelor „Dinu Lipatti”, ca un omagiu adus compozitorului, ţinând cont că în 2017 s-au împlinit 100 de ani de la naşterea acestuia. Noua instituţie va avea ca activităţi organizarea de festivaluri şi concerte, publicarea unor lucrări de specialitate, parituri sau alte materiale care au legătură ci viaţa şi activitatea lui Dinu Lipatti, precum şi elaborarea de studii şi publicaţii.