Un muzeu pierdut, azi sediul PSD: “Toma Stelian”. Fastuoasa clădire de Kiseleff a fost donată Bucureștiului pentru cultură, dar în monument se face „artă” politică
„Toma Stelian”, un muzeu pierdut, azi sediul PSD. Deși fastuoasa clădire, de pe bd. Kiseleff, a fost donată Bucureștiului pentru cultură, în monument se face artă politică. Foto credit: Agerpres.
La început de secol XX, Toma Stelian, avocat, om politic liberal, profesor universitar de Drept și mare colecționar de artă, ridica un veritabil palat dedicat frumosului pe Șoseaua Kiseleff 10.
O reședință reprezentativă pentru statutul său, împodobită cu picturi, sculpturi și obiecte decorative de mare preț.
Muzeul „Toma Stelian” înainte de pierderea decorațiilor de pe fațadă la cutremurul din 4 martie 1977. Sursa imaginii: MNIR, Al. Antoniu „Albumul general al României”.Volumul „Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură. Imaginile sunt semnate de Adrian Crăciunescu, Dan Mocanu Enuș, Camil Iamandescu, Petru Mortu. Sursa imaginii: Anuala de Arhitectură 2022.
„Toma Stelian”, reședința somptuoasă de la Șosea, transformată în muzeu inaugurat în anul 1926 și desființat de regimul comunist în 1948
Capodopera arhitectului Ion D. Berindey a fost gândită ca muzeu de artă românească, clădire proiectată în stil eclectic francez, Beaux-Arts, cu ferestre înalte de tip porte-fenetre, decorații sculptate, ghirlande și mascaroni, și o intrare monumentală cu marchiză din fier forjat și sticlă. Clădirea, edificată între anii 1905-1915, era înconjurată de o vastă grădină, în stilul vilelor aristocrate de pe bd. Kiseleff.
„Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură. Imaginile sunt semnate de Adrian Crăciunescu, Dan Mocanu Enuș, Camil Iamandescu, Petru Mortu. Sursa imaginii: Anuala de Arhitectură 2022.
Colecția de artă „Toma Stelian” era una din cele mai valoroase colecții private din Bucureștiul începutului de secol XX. După 1948 a fost împrăștiată prin muzeele bucureștene
Pe lângă opere de artă semnate de Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Ion Andreescu, Gheorghe Petrașcu și lucrări de sculptură ale unor mari artiști români, Colecția „Toma Stelian” includea lucrări ale pictorilor de școală franceză, italiană și pictură academică europeană. Acestor valori li se adăugau obiecte de mobilier și artă decorativă.
Cele două testamente olografe, păstrate la Arhivele Naționale, datate 24 august 1923 și 10 august 1925, exprimă dorința avocatului Toma Stelian de a lasă Casei Școalei și Științei Poporului reședința sa, împreună cu „tablourile, bronzurile, mobilierul, etc” pentru înființarea unui muzeu de artă generală” care să-i poarte numele.
Avocatul Toma Stelian. Fotografie colorizată de Tudor Chira, tudorchira.ro.
Volumul „Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură. Imaginile sunt semnate de Adrian Crăciunescu, Dan Mocanu Enuș, Camil Iamandescu, Petru Mortu.
Volumul „Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură.
Muzeul „Toma Stelian” a fost înființat prin Înaltul Decret Regal nr. 3399 din 25 noiembrie 1925
Astfel, legea prevedea:
Ia ființă Muzeul Toma Stelian, care va cuprinde secțiuni din toate categoriile de artă plastică cu aplicațiile ei, precum și o bibliotecă de opere, de teorii estetice și de albume cu stampe sau reproduceri de opere de artă.
Legea pentru înființarea Muzeului „Toma Stelian” a fost redactată cu respectarea fidelă a prevederilor donatorului în ceea ce privea organizarea, numirea și atribuțiile membrilor, dar și politicile prin care muzeul să funcționeze. Era inspirată din statute și regulamente muzeale care funcționau în cadrul muzeelor naționale ale Franței. (Sursa: Lucian Goilă, Caiete de Istoria Artei).
Volumul „Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură. Imaginile sunt semnate de Adrian Crăciunescu, Dan Mocanu Enuș, Camil Iamandescu, Petru Mortu. Sursa imaginii: Anuala de Arhitectură 2022.Catalog 1935, Muzeul „Toma Stelian”. Sursa imaginii: anticariat-unu.ro.
Muzeul „Toma Stelian” conținea aproximativ 570 de picturi, 57 de sculpturi, obiecte decorative și mobilier artistic
După 1990, palatul a devenit sediul central al PSDR, azi PSD, deși clădirea era monument istoric (cod LMI: B-II-m-A-18989), și fusese donată statului de colecționarul Toma Stelian pentru cultură, nu pentru politică.
În decembrie 2013, PSD a semnat cu RA-APPS contractul de cumpărare a sediului central al partidului, contra sumei de 973.000 de euro, plătind la acel moment un avans de 10% și urmând să achite integral întreaga sumă în rate eșalonate pe 3 ani, potrivit News.ro.
În ianuarie 2017, trezorierul PSD, Mircea Drăghici, declara pentru News.ro că social democrațIi au achiziționat sediul central al partidului din Șoseaua Kiseleff, evaluat la 950.000 de euro, de la RA- APPS. PSD a beneficiat de legea din 2013, care le-a dat dreptul partidelor să-și cumpere sediile în rate, direct de la stat.
Adrian Năstase, pe blogul său:Din 1949, Colecția muzeului a fost mutată în clădirea fostului Palat regal. În Kiseleff 10 a fost instalat, din 1950 și până la cutremurul din 1977, sediul Uniunii Scriitorilor. După consolidare, până în 1996, clădirea a fost folosită ca reședință a ambasadorului irakian. Când au părăsit clădirea, erau distruse instalațiile și a fost nevoie de reparații și restaurări-plătite de PSD-, care de atunci folosește, ca sediu principal al partidului, această frumoasă clădire.
Sursa imaginii: Wikipedia Commons.Volumul „Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură. Imaginile sunt semnate de Adrian Crăciunescu, Dan Mocanu Enuș, Camil Iamandescu, Petru Mortu. Sursa imaginii: Anuala de Arhitectură 2022.
Toma Stelian (1860-1925) a studiat dreptul la București și a urmat, la Paris, Școala de Științe Politice. Și-a obținut doctoratul la Paris, în 1885, cu o teză privind falimentul și extinderea sa și asupra necomercianților.
Între 1885 și 1896 a predat drept comercial la Facultatea de Drept din Iași, apoi la cea din București. Membru al Partidului Liberal din 1887, Toma Stelian a fost ministru al Justiției între 1907-1910 în guvernul lui Ion C. Brătianu, iar între martie-noiembrie 1909, ministru de război ad-interim.
Volumul „Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură. Imaginile sunt semnate de Adrian Crăciunescu, Dan Mocanu Enuș, Camil Iamandescu, Petru Mortu. Sursa imaginii: Anuala de Arhitectură 2022.
La moartea lui Toma Stelian, în 1925, clădirea nu era terminată și a fost finalizată prin Casa Școalelor
Iată ce scria, prof. George Oprescu, numit, din 1931, director al muzeului, în Catalogul lucrărilor existente la cea dată.
Regretatul Toma Stelian lăsase ce e drept un local fastuos, propria sa locuință, în mijlocul unei grădini frumoase. Clădirea era însă neterminată iar veniturile absolut insuficiente pentru scopul ce urmărea. Prin Casa Școalelor s-au luat măsurile necesare ca să se termine construcția și ca ea să devie cât mai proprie pentru noua sa destinație.
La Muzeul Național de Artă al României, peste 90 de schițe și desene de arhitectură, semnate de arh. Ion D. Berindey, au conservat o parte din strălucirea acestei clădiri, construită pentru Toma Stelian și care a pierdut din decorațiile originale exterioare, distruse de cutremurul din 1977 și refăcute ulterior.
În centrul imaginii, arhitectul Ion D. Berindey. Sursa: „Mari arhitecți bucureșteni: Ion D. Berindey”, de arh. Sidonia Teodorescu, editura Vremea, 2014.
Există planuri detaliate ale fațadelor, detalii de decorație ale antreului și interioarelor, compoziții alegorice, detalii de decorație ale ușilor, detalii de plafon, de acoperiș, detalii ale unor ornamente sculptate și proiecte de panouri decorative cu arme, instrumente muzicale și chiar frize cu subiecte de vânătoare. (Sursa: „I. D. Berindey 1871-1928- Proiecte de arhitectură-Palate Urbane”, de Elena Olariu, 2012).
Sursa imaginii: „I. D. Berindey 1871-1928- Proiecte de arhitectură-Palate Urbane”, de Elena Olariu, 2012).
În anii ’50, Palatul Toma Stelian a devenit „Clocitoarea roșie”, școală de literatură de inspirație sovietică
În prima jumătate a anilor ’50, în Palatul Toma Stelian a funcționat Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, după model sovietic. Școala a fost frecventată de: Nicolae Labiș, Ioan Grigorescu, Paul Anghel, Ion Băieșu, Florin Mugur, Tita Chiper, Aurora Cornu ș.a.
Cursanții au botezat-o în fel și chip: „Puternița de la Bufet”, „Incubatorul de avortoni”, „Clocitoarea roșie”, „Cotețul lui Novicov”, „Cuibarul de șopârle”, „Ferma de scriitori”. (Sursa: Marin Ioniță, „Kiseleff 10. Fabrica de scriitori”, ediție revăzută și adăugită, București, Editura Corint, 2018.
Imagine de pe terasa Palatului „Toma Stelian”, transformat în Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”. De la stânga la dreapta: Dumitru Carabăț, Rusalin Mureșanu, Irimie Străuț, Ungureanu și Nicolae Stoian. Sursa imaginii: „Kiseleff 10. Fabrica de scriitori”, de Marin Ioniță, ed. Corint, 2018.
În 1950, Palatul „Toma Stelian” a devenit sediul Uniunii Scriitorilor și al depozitelor Muzeului Literaturii Române, până la cutremurul din 1977, când clădirea a fost semnificativ afectată.
Clădirea din Kiseleff avea ceva solemn și liniștit, ca un muzeu în care încă se aud pașii celor care au trecut înaintea noastră, scria Zaharia Stancu, iar Nichita Stănescu spunea că pe Kiseleff intrai într-o casă care părea mai mult templu al artei, decât sediu administrativ.
„Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură. Imaginile sunt semnate de Adrian Crăciunescu, Dan Mocanu Enuș, Camil Iamandescu, Petru Mortu. Sursa imaginii: Anuala de Arhitectură 2022.„Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură. Imaginile sunt semnate de Adrian Crăciunescu, Dan Mocanu Enuș, Camil Iamandescu, Petru Mortu. Sursa imaginii: Anuala de Arhitectură 2022.
La început de secol XX, Palatul avea ascensor, calorifere și sală de biliard comandată în întregime la o firma engleză de mobilier
Toma Stelian avea 52 de ani când a cumpărat terenul pentru Palatul din Kiseleff de la Constantin Vernescu, valoarea întregului proiect al clădirii fiind estimată la 500.000 de lei de aur.
Vila cu etaj are demisol și parter opulent, format din saloane de reprezentare, înfrumusețate cu lambriuri bogat decorate, panouri pictate cu motive vegetale sau decorate cu putti și zeități grecești cu profiluri aurite.
„Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură. Imaginile sunt semnate de Adrian Crăciunescu, Dan Mocanu Enuș, Camil Iamandescu, Petru Mortu. Sursa imaginii: Anuala de Arhitectură 2022.
Scara principala și holul de onoare sunt din marmură și stucco marmură. Pereții bibliotecii sunt decorați integral în lemn masiv, având și o galerie sculptată
Un articol din „Universul Literar”, 1926, ne spune:
Muzeul Toma Stelian este una dintre cele mai frumoase instituții artistice pe care le are Capitala. În sălile lui liniștite, pictura românească modernă își găsește un adăpost demn și luminos. Este un muzeu intim și elegant, cum se întâlnesc în marile orașe europene.
„Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură. Imaginile sunt semnate de Adrian Crăciunescu, Dan Mocanu Enuș, Camil Iamandescu, Petru Mortu. Sursa imaginii: Anuala de Arhitectură 2022.
Arh. Sidonia Teodorescu a inclus Casa Toma Stelian în studiul său „Mari arhitecți bucureșteni: Ion D. Berindey”, editura Vremea, București, 2014.
Arh. Sidonia Teodorescu în volum: În arhiva Ion D. Berindey a Muzeului Național de Artă al României, se păstrează numeroase planșe de proiectare și urmărirea în execuție a Muzeului Toma Stelian, realizate de arh. Ion D. Berindey și în biroul de arhitectură al acestuia, fațade, detalii din exterior și interior și decorații interioare, desenate între anii 1905-1915.
Sursa imaginii: „I. D. Berindey 1871-1928- Proiecte de arhitectură-Palate Urbane”, de Elena Olariu, 2012).
După terminarea primului Război Mondial, soarta clădirii era incertă. În luna ianuarie 1919, Toma Stelian îi scria lui Berindey o serie de scrisori pline de îngrijorare și îl ruga „a lua toate măsurile de conservare a casei”, în care fusese instalat un sanatoriu.
Va fi trebuință probabil la refacerea tencuielilor. Te rog să te gândești la orice va fi necesar pentru a se desinfecta și termina lucrările pentru a face casa locuibilă.
Conform Convențiunii încheiate între Toma Stelian și Ion D. Berindey, la data de 1 iunie 1912, arhitectul trebuia să prezinte ante-proiectul, iar onorariul era fixat la 10% din valoarea întregii lucrări ce se ridica la suma de 500.000 lei.
Muzeul „Toma Stelian”, articol semnat de George Oprescu, în revista „Boabe de grâu”, an II, 1931, nr. 8-9, p.387-397.
„Fațadele sunt în general simetrice, o parte din decorațiunile acestora au dispărut însă la cutremurul din 1977”
Arh. Sidonia Teodorescu în volum: Clădirea, situată în mijlocul unui teren întins, pe șoseaua Kiseleff, era retrasă mult de la Șosea, în concordanță cu clădirile vecine. Din punct de vedere stilistic, clădirea este înrudită cu casele Arion, Grigore Olănescu, clădiri în care arhitectul pune accent pe unul sau două corpuri laterale decroșate față de restul fațadei și tratate mai special prin ancadramente pe două niveluri, frontoane, pilaștri, lei și cariatide.
Intrarea se făcea lateral, pe sub o copertină din fier forjat și sticlă. Fațada principală către stradă este simetrică și are în părțile laterale corpuri ieșite în rezalit, cu acoperișul mai înalt, decorat de lucarne înalte (astăzi dispărute).
„Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură. Imaginile sunt semnate de Adrian Crăciunescu, Dan Mocanu Enuș, Camil Iamandescu, Petru Mortu. Sursa imaginii: Anuala de Arhitectură 2022.
„Din terasa impozantă dinspre șosea „se intra în biroul lui Toma Stelian, în bibliotecă și în salon”
În desenul fațadei principale, păstrat la Muzeul Național de Artă al României, observăm treptele monumentale ale terasei (astăzi dispărute). Cele trei registre orizontale ale fațadei sunt: soclul cu bosaje adânci, registrul parterului înalt și al etajului, cu ferestre înalte și asize în tencuială și acoperișul cu pante abrupte.
Arh. Sidonia Teodorescu în volum: Corpurile laterale au ferestrele parterului terminate în arc în plin cintru, străjuite de câte doi lei de piatră, care susțin câte un balcon cu balustradă cu baluștri de piatră. Ferestrele etajului sunt ușor arcuite, flancate inițial de cariatide (dispărute la cutremur) ce susțineau frontoane semicirculare, de influență neobarocă, care se continuau cu lucarnele cu ancadramente similare celor laterale la etaj, dar mai înguste, cu balustrade din fier forjat, cea centrală fiind decorată cu monograma proprietarului.
Trecerea de la registrul central al fațadei la acoperișul înalt se făcea printr-o friză, o cornișă bogat decorată, un atic cu baluștri, cărora le urmau lucarnele diferit tratate (cele centrale erau în formă de oculus).
„Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură. Imaginile sunt semnate de Adrian Crăciunescu, Dan Mocanu Enuș, Camil Iamandescu, Petru Mortu. Sursa imaginii: Anuala de Arhitectură 2022.
„Sculptorul ales pentru decorarea interiorului fastuoasei reședințe a fost Wilhelm Dietz”
Mobilierul sufrageriei a fost realizat de casa Krieger din Paris, cu care Berindey colaborase și la Palatul Cantacuzino. Despre crochiul făcut de casa Krieger pentru decorațiunea „sălii de mâncare”, Toma Stelian îi scria lui Berindey în 1/4 februarie 1914, de la Paris:
E o copie, dar cred că nu e urâtă pentru păreți; plafonul nu l-am văzut. (..). În privința sălii de mâncare, te rog să ne trimiteți dimensiunile exacte ale păretului dinspre terasă cu dispozițiunea radiatoarelor, pentru ca să se poată concepe mobilele necesare pentru acoperirea lor.
„Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură. Imaginile sunt semnate de Adrian Crăciunescu, Dan Mocanu Enuș, Camil Iamandescu, Petru Mortu. Sursa imaginii: Anuala de Arhitectură 2022.
„Clădirea era prevăzută cu ascensor cu secțiunea în plan de 1200×900 mm, îmbrăcat „atât în interior cât și în exterior” în lemn de mahon „elegant poleit”
Arh. Sidonia Teodorescu în volum: Cabina urma să fie prevăzută ”cu două oglinzi șlefuite și bizotate, geamuri de cristal, canapea de pluș în orice culoare dorită, covor de linoleum, plafonieră electrică”.
Valoarea cabinei în 1919 era de 2500 lei „preț pe care îl menține, deoarece această cabină este gata încă din anul 1915”. Cabina avea „o iuțeală de 25-30 m pe minută”. Casa liftului și balustradă scării erau executate din fier forjat. Exista și o sală de biliard, pe care în februarie 1914, Toma Stelian se gândea să o mobileze „ca o casă englezească”.
„Supravegherea lucrării a fost făcută în decurs de câțiva ani de arhitectul Berindey, mărturie stând și scrisorile pe care beneficiarul i le trimite”
În una din scrisori, Toma Stelian îi scria că nu l-a putut vedea pe domnul Sporrer: „Nu știu deci ce va fi făcut cu cele două cariatide”. Probabil sculptorul Sporrer, care îi fusese profesor la Paris lui Emil Wilhelm Becker, este autorul acestora.
„Casa Toma Stelian: o perspectivă istorică”, semnat de Adrian Crăciunescu, a participat la Anuala de Arhitectura București 2022, la secțiunea Cercetare prin arhitectură/Carte de arhitectură. Imaginile sunt semnate de Adrian Crăciunescu, Dan Mocanu Enuș, Camil Iamandescu, Petru Mortu. Sursa imaginii: Anuala de Arhitectură 2022.
Marchiza cu console, Ion D. Berindey, pionier al marchizelor
Marchiza plată, de tip cochilie, din fier forjat cu sticlă translucidă, protejată de un panou de plasa, așezat deasupra are valoare de unicat și este amplasată pe fațada laterală, pe traveea centrală. Ion D. Berindey a proiectat marchiza și ușa de la intrare, dar și grilajele de fier forjat ale balcoanelor.
Curbele largi și elegante ale marchizei se regăsesc în cele ale porții de fier forjat. Cum se cuvenea unei intrări într-o reședință atât de fastuoasă, ea era luminată cu felinare de fier forjat, atârnate în consolele laterale ale marchizei, răsucite într-o volută impresionantă.
Grija maximă pentru detalii a lui Berindey apare și în modul în care protejează sticlă marchizei printr-o dublură de plasă metalică, prinsă cu tiranți deasupra celei principale. (Sursa: Irina Dimiu, „Marchizele, bijuterii ale caselor bucureștene”, ed. Vremea, 2026. pg 64).
Foto: Irina Dimiu, „Marchizele, bijuterii ale caselor bucureștene”, ed. Vremea, 2026.Marchiza, desen de arh. Berindey. Sursa imaginii: arh. Sidonia Teodorescu apud Muzeul Național de Artă al României.
„Casa Toma Stelian, un muzeu pierdut” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.
Grupul de Inițiativa Civică Kiseleff a lansat o petiție prin care cere anularea evenimentelor comerciale pe Bulevardul Kiseleff. Aceasta este pe platforma Declic. Ce cer locuitorii de aici Grupul
Bucharest Street Food Festival revine în Capitală cu un nou sezon culinar sub cerul liber, pe Bulevardul Kiseleff. Evenimentul are loc în perioada 12-13 aprilie, bucureștenii și nu numai fiind
Nu putea să treacă Ziua Națională a României fără să vedem o parcare „specială” dedicată acestei sărbători. La puțin timp după miezul nopții, pe Bulevardul Kiseleff, o Dacia Logan