Un cutremur puternic ar face prăpăd în București: mii de morți, 23.000 de clădiri distruse. Scenariile îngrijorătoare dintr-un document oficial pentru 2022

02 iun. 2022
570 Afișari
Un cutremur puternic ar face prăpăd în București: mii de morți, 23.000 de clădiri distruse. Scenariile îngrijorătoare dintr-un document oficial pentru 2022
Clădiri vechi pe bulevardul Magheru din București | Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Comitetul  Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă analizează, într-un document oficial, impactul pe care l-ar avea asupra Capitalei un eventual cutremur puternic.

Iar scenariile arată îngrijorător:  23.000 de clădiri din București pot suferi „avarii semnificative” în cazul unui seism puternic; dintre acestea, 1.000 sunt în risc de colaps parţial sau total. Autorii documentului mai estimează că mai mult de 16.000 de oameni ar fi  răniţi grav, aproximativ 10.500 ar fi spitalizaţi, iar  în jur de 13.000 ar fi răniţi uşor.

Cutremurul e „factor de risc major” pentru București

Toate aceste estimări și scenarii se regăsesc în documentul numit Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară. Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani.”

Care sunt cele mai mari vulnerabilități din București în caz de cutremur

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă face o listă a vulnerabilităților Capitalei în eventualitatea producerii unui seism puternic.  Acestea sunt:

  • Aproximativ  400 de clădiri de locuit înalte – peste 8 niveluri – realizate din cadre de beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice; 
  • Reţeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 kilometri,  care este realizată din conducte de oţel; 
  • Grădinițe, școli, licee, adică reţeaua unităţilor de învăţământ de toate gradele cu peste 450 de obiective;
  •  

    Clinici, dispensare, spitale, adică reţeaua unităţilor sanitare (aprox. 562 de unităţi, din care 55 sunt spitale); 

  • Reţeaua de termoficare, în lungime de 437 de kilometri (magistralele subterane de abur şi punctele termice colective ale blocurilor de locuit); 
  • Reţeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 de kilometri; 
  • Reţeaua de metrou, din care aproximativ  35 de kilometri prezintă o vulnerabilitate medie.
  • Reţeaua turistică (peste 45 de hoteluri mari); 
  • Reţeaua unităţilor culturale – cu 27 de instituţii de teatru, operă, muzică, film etc.; 

Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență mai atrage atenția asupra vulnerabilității copiilor și vârstnicilor, cei mai expuși la efectele unui cutremur. Este vorba. despre 800.000 de persoane  din două grupe de vârstă din categoria de maximum risc:  grupa 0-19 ani şi grupa peste 60 de ani.

Acest document al Comitetului pentru Situații de Urgență București va fi supus votului consilierilor generali ai Capitalei.

 

 

Cookies