Un colț peticit dintre Strada Viitorului și Calea Moșilor a devenit declarație de dragoste pentru București. Fotografiile-oglindă pentru transformarea orașului

UrbanEye, platformă online de idei care țin de cultura vizuală a orașului, și Zeppelin, revistă despre arhitectură, design și cultură urbană, au organizat concursul de fotografie “Trasformarea Bucureștiului. Ce ai păstra sau ce ai schimba la oraș?”. Criteriile juriului format din Monica Sebestyen (UrbanEye) și arh. Ștefan Ghenciulescu (Zeppelin) au ținut cont de valoarea imaginilor în sine, dar și de importanța textului, de felul în care participanții și-au motivat alegerea cadrelor. 85 de fotografi s-au înscris în competiție, 85 de imagini care surprind și exprimă nenumăratele chipuri ale Bucureștiului și continua lui transformare. Mai jos, interviu cu Ștefan Ghenciulescu, arhitect, curator, redactor-șef Zeppelin și membru în juriul concursului dedicat transformării Bucureștiului.

UrbanEye este o platformă de idei care, pornind de la legatura dintre film și oraș, deschide discuția despre locurile în care trăim. In fiecare an în luna noiembrie, UrbanEye organizează un Festival de film dedicat orașului si spațiului construit. Detalii vezi pe urbaneye.ro.

“Ne-au plăcut poezia din imagini, umorul și toleranța voastră, ne-a impresionat cum ați identificat probleme majore și ați propus schimbări de bun simț”

Arh. Ștefan Ghenciulescu: “Suntem foarte bucuroși că am primit 85 de înscrieri la concursul de fotografie organizat de UrbanEye și Zeppelin. Fotografii frumoase, texte emoționante, și, ceea ce nu ne așteptam în așa măsură, cam toate sunt declarații de dragoste la adresa Bucureștiului. Și nu e vorba doar de casele vechi și care ne plac tuturor, ci și de amestecul dement atât de specific orașului și de lucrurile „urâte” – blocurile din perioada socialistă, periferia, transformările aduse de către locuitori, toată energia unui oraș pe care, iată, nu îl detestăm cu toții. Ne-au plăcut poezia din imagini și povești, umorul și toleranța voastră, ne-a impresionat cum ați identificat foarte bine probleme majore și ați propus schimbări de bun simț, absolut necesare. De cele mai multe ori, participanții au insistat asupra nevoii de schimbare blândă, de prezervare a ceea este valoros pentru locuitori, nu doar pentru arhitecți, turiști, etc”.

Premiul I a fost câștigat de Ioana Trușcă, pe locul II se află fotograful Bogdan Cristel, iar pe locul III, Andreea Mihăileanu. Nominalizați au fost: IIXREAL, Andrei Corbet, Punky Ha, Andrei Irimia, Ana Rubeli și Crina Stanciu. Urmăriți hashtag-ul #concursurbaneye pe Instagram și Facebook și vedeți toate propunerile pentru transformarea Bucureștiului, toate declarațiile de dragoste.

Iată cum își motivează Ioana Trușcă imaginea care a câștigat Premiul I: “Undeva în țesutul dintre Strada Viitorului și Calea Moșilor, nu mai știu exact, se află această peticeală, care mă face, dincolo de toate, să-mi fie drag de București. Aș păstra spiritul inovator al locuitorilor, spațiile generate în legătură directă cu nevoile lor, diversitatea acestor spații. Mi-aș dori că asta să nu rezulte din lipsa de resurse, ci din dorința de a face mai bine și mai frumos”.

“Sunt o mulțime de planuri în fotografia de pe locul I care exprimă foarte bine tot delirul acesta arhitectural bucureștean”

B365.ro: De ce a câștigat Premiul I o fotografie care surprinde tocmai “peticeala” din București?

Arh. Ștefan Ghenciulescu: “Pentru că o surprinde într-un mod foarte poetic și cumva, obiectivul camerei transformă peticeala într-un fel de compoziție abstractă care ne aduce aminte de arta elevată, de modernitate. Transpunerea aceasta, a unei realități foarte umile, (pe care o percepem ca fiind ceva foarte urât și foarte rău), într-o imagine precisă ne-a impresionat destul de mult. Ne-a plăcut și textul Ioanei Trușcă, pentru că în acest concurs participanții au trebuit nu doar să arate o imagine, ci și să spună ceva despre oraș. Ioana Trușcă și toți ceilalți participanți ne-au impresionat pentru că au reușit să vadă părți bune chiar și în ceea ce noi suntem obișnuiți să percepem drept părți foarte rele ale Bucureștiului. Sunt o mulțime de planuri în fotografie care exprimă foarte bine tot delirul acesta arhitectural bucureștean, care are și părțile lui neplăcute și uneori distructive, un fel de a așeza lucruri peste peste alte lucruri. Dar până la urmă, acesta este Bucureștiul: un oraș care se tot peticește, se tot reinventează”.

“Bogdan Cristel surprinde foarte bine această desfacere, această dezagregare a patrimoniului orașului”

B365.ro: “Locul II a fost câștigat de fotograful Bogdan Cristel. Bogdan și-a motivat astfel alegerea cadrului: ”Oglindă, oglinjoară, care e cel mai frumos oraș din țară? Deschide ochii și privește în jur. Dacă nu vezi nimic interesant, poate că ai nevoie de ajutor”.

Arh. Ștefan Ghenciulescu: “Există o mare maturitate în fotografia lui Bogdan Cristel. Mi-a plăcut foarte mult pentru că este în același timp un instantaneu (surprinde un moment, o clipă, un mod foarte specific al orașului), dar vorbește foarte mult și despre arhitectura Bucureștiului, despre toată această fracturare a orașului. Acea clădire veche este foarte frumoasă, dar jumătate este refăcută într-un mod destul de dubios. Bogdan Cristel surprinde foarte bine această desfacere, această dezagregare a patrimoniului orașului. Și iarăși, o face într-un mod foarte, foarte frumos, pentru că nu este vorba de a aranja niște planuri într-o imagine compusă și estetizată dinainte, ci pur și simplu surprinde ceea ce se întâmplă pe stradă. Ne-a surprins tot acest discurs despre oglindire, despre fragmentare. Textul lui Bogdan Cristel este foarte, foarte scurt, însă imaginea spune totul”.

Andreea Mihăileanu, fotograf, locul III: „Evermoving. Fomapan b&w 100iso.Minolta dynax 500 și super. Bucureștiul este un oraș cu peisajul în continuă mișcare și transformare. Și asta mi se pare că reprezintă farmecul lui, de fapt. Așa că, eu aș alege să rămână la fel. Evermoving, ever-changing. Cu o singură excepție. L-aș încetini.”

“Se tot spune uite, a venit nu știu care primar și a făcut frumos, însă de multe ori acel a făcut frumos înseamnă că a făcut ceva foarte distructiv”

B365.ro: Putem vorbi despre o o estetică a urâtului bucureștean articulată în fotografii frumoase?

Arh. Ștefan Ghenciulescu: “Nu aș spune aceasta, pentru că urâtul înseamnă foarte multe lucruri. Ce este urât ține foarte mult de percepția noastră proprie, este o discuție lungă în care nu aș vrea să intru. Din păcate, foarte mulți dintre noi punem un semn de egalitate între urât și o clădire aflată în stare proastă, așa cum punem același semn între frumos și o clădire aflată în stare bună. Se tot spune uite, a venit nu știu care primar și a făcut frumos. De multe ori, acest a făcut frumos înseamnă că a făcut ceva foarte distructiv. Cred că este foarte important să facem această distincție între părăsire, stare proastă și urâțenie. Cred că orașul acesta are foarte multe părți frumoase în continuare și pentru mine este impresionant faptul că pentru mulți dintre tinerii care au participat la concurs frumusețea este alta decât cea convențională. Au găsit frumusețe nu doar în case vechi de acum o sută de ani, ci și în blocurile moderniste din anii ’60, pe care lumea le percepe strict drept un produs al comunismului. Au găsit poezie și frumusețe și în clădirile industriale din București. Chiar vorbeam cu Monica Sebestyen, colega și partenera noastră de la UrbanEye, despre faptul că fotografii au reușit să găsească valoare și în acele locuri de care noi ne plângem întotdeauna”.

“Ce-ai vrea să păstrezi și ce ai vrea să transformi te pune deja în situația să-ți dai cu părerea și să devii activ, chiar dacă deocamdată o faci doar prin fotografie”

B365.ro: Cum a venit ideea acestui concurs despre Transformarea Bucureștiului, mai ales că ați adresat și o întrebare participanților: ce ar păstra sau cum ar transforma orașul?

Arh. Ștefan Ghenciulescu: “Ideea a venit din partea de Festivalului UrbanEye, noi am organizat concursuri împreună cu ei și eu personal susțin foarte mult acest Festival pentru că fac o treabă excelentă. Monica Sebestyen și echipa ei au venit cu această idee, care se potrivește și cu Festivalul și cu tema ce merită păstrat, cum transformi orașul în bine, pentru că avem și partea aceasta pozitivă. Ce-ai vrea să păstrezi și ce ai vrea să transformi te pune deja în situația să-ți dai cu părerea și să devii activ, chiar dacă deocamdată o faci doar prin fotogtrafie. Noi organizăm și concursuri pe termen lung cu teme elaborate, dar acesta a fost un concurs foarte rapid în care fiecăruia i s-a cerut doar să se gândească puțin la București”.

“Bucureștiul are o energie pe care, din păcate, nu prea reușim să o canalizam, nu reușim să facem mai multe lucruri împreună pentru oraș”

B365.ro: Este remarcabil faptul că participanții au reușit să surprindă o energie a Bucureștiului. Ce fel de texte ați primit?

Arh. Ștefan Ghenciulescu: “Au fost niște texte absolut delicioase. Un participant, care venea de la Brașov, ne-a povestit cum a lăsat Poiana și munții pentru Bucureșți și că, de fapt, este foarte fericit că s-a întâmplat așa. S-a simțit o participare a fiecărui fotograf. Bucureștiul are o energie pe care, din păcate, nu prea reușim să o canalizam, să facem lucruri împreună pentru oraș și cred că aceasta este marea noastră problema. Bucureștiul este un oraș extraordinar. Cât despre pitoresc, știți cum e, te plimbi cu cineva prin oraș, se uită cu ochii în sus la toată diversitatea aceasta arhitecturală, însă după aceea cade într-o groapă și atunci tot pitorescul se spulberă. Bucureștiul nu va fi niciodată un oraș elvețian sau nordic, nu există niciun pericol în acest sens, dar ar putea să devină un oraș ceva mai prietenos cu locuitorii săi”.